Vorbeam în ultimul număr al Newsletter-ului despre o temă foarte cuprinzătoare sub toate aspectele sale: Continuitate și tranziție în noile sistemele universitare – alianțele și consorțiile europene transpuse în reglementările naționale. Cu acest prilej am lansat, totodată și o provocare adresată celorlalți experți pentru a stimula un exercițiu reflexiv pe această temă extrem de importantă pentru toate sistemele educaționale, aceea a rolului și importanței proceselor de tranziție în sistemee de educație și formare.

Se spune că, la un moment al istoriei vremurilor din secolul trecut, Grigore Moisil, celebrul matematician român, era prezent la o reuniune politică în care se discuta despre costurile ridicate ale proceselor de formare a competențelor. În cadrul întâlnirii, auzind o concluzie pusă de unul dintre conducătorii prezenți acolo și formulată în sensul acesta: „Dragi tovarăși, este scumpă tare competența asta”, ar fi replicat cu umor, dar și cu un realism care a traversat timpurile: „Da, este scumpă competența, dar a calculat cineva cât costă incompetența?” Rândurile pe care le-am pregătit pentru a fi împărtășite astăzi încearcă o parafrazare puțin mai eseistică, mai literară, în sensul unei figuri de stil, întrebându-ne retoric, la rândul nostru: Știm că sunt foarte costisitoare tranzițiile în sistemele de educație, dar a calculat cineva cât costă tranzițiile permanentizate și neduse la bun sfârșit ?

Indiferent dacă citatul atribuit lui Grigore Moisil ar putea să nu fie întru totul creația acestuia, dat fiind că astfel de relatări devin adeseori asociate unui ethos intelectual produs de oralitate, putem spune cu certitudine că următoarea afirmație îi aparține pe deplin marelui savant român: „Nimic nu costă mai mult decât neștiința.” Ducând mai departe ideea postulată, putem afirma chiar că neștiința pedagogică, pentru un sistem de educație, costă cu adevărat mult, aidoma unui credit cu dobândă foarte ridicată angajat în prezent, dar cu termene de restituire scadente după 10-15 ani. Mai mult, aceste „datorii” sunt lăsate în sarcina generațiile care urmează, acelora care ar fi trebuit să le fie beneficiari dobânzilor, exprimate ca plusvaloare educațională: cunoaștere, competențe, abilități, atitudini și o mare responsabilitate socială. Din păcate însă, se întâmplă adesea să avem sentimentul unor datorii educaționale neîmplinite ori nerestituite, în fața istoriei noastre, precum și în fața istoriei Europene.

Am adus în discuție problematica europeană, pentru că tot ceea ce am trecut în revistă în episoadele de până acum a fost o încercare a unei noi generații de vizionari europeni, cu inspirație provenită de la școala „soft-diplomației” franceze de a construi politici publice bazate pe o recunoaștere a rolului educației și pe o investiție solidă și constantă în „zonele prioritare de educație”. Această sintagmă, inventată în laboratoarele politicilor publice franceze, care nu a pus accentul pe „minoritar” sau pe „deficitar” în educație, ci pe ceea ce este „prioritar”, trebuie să recunoaștem că aduce cu sine o nuanță narativă și o stilistică pozitivă și inspiratoare pentru orice decident de politici educaționale. Cu atât mai interesantă este această idee, cu cât proiectul propus la nivel european – inițiativa alianțelor europene de universități, și căruia, universitățile noastre i s-au raliat într-un sincron demn de toată aprecierea, are o mare adresabilitate pentru actualele și viitoarele zone / spații ale educației superioare prioritare, cu obiectiv asumat: crearea viitoarei arii a educației europene.

Am văzut în episoadele anterioare cât de rapidă a fost reacția partenerilor români și cât de profunde au fost implicările instituționale, cât de inovative au fost temele de dezbatere și cât de puternică a fost dorința de extindere și de lărgire a numărului universităților românești participante, plecând de la 3, în primul val și ajungând la 10 în al doilea, iar acum, după noile lărgiri, s-a atins un număr de 14 universități. Trebuie luat în calcul și faptul că, după aplicațiile din această vară, totalul alianțelor validate de Comisia Europeană este de 44, care reunesc după extinderea din iulie, 340 de instituții de învățământ superior europene, majoritatea aflate în zonele de excelență academică și profesională. Acest fapt, o realitate de politică publică la nivel european, evidențiază însă și un nivel de maturizare al sistemului de învățământ superior din țara noastră, care, prin sincronizarea decizională și de voință instituțională, încearcă să evite tranziția și nedoritele sale efecte, dar mai ales costurile permanentizării acesteia. Ar fi, dacă nu pentru prima dată, atunci printre puținele situații când reacția reverberantă la nivel național, cu referire la unele dintre cele mai puternice și de magnitudine schimbări în plan european, ar fi întâmpinată cu viziune, cu responsabilitate și cu demnitate.

Deși afirmația mea din urmă pare puțin prețioasă, sau chiar patetică, are temeiurile sale, validate de-a lungul timpului și aș putea face referire, ca martor a acelor istorii, la reacția sistemului universitar în momentul lansării Procesului Bologna. În acel moment, nu la nivel instituțional au fost înregistrate cele mai multe reacții de susținere (mediul academic de la acea vreme a avut o serioasă reținere), cât mai ales la nivel sistemic, schimbarea fiind promovată prin legislație națională majoră. Aș dori să subliniez că nu contest Procesul în sine și nici schimbarea coerentă realizată la nivel european, ci mai ales desincronizarea dintre decizia sistemică și aceea instituțională, fapt care a condus la apariția unei / unor noi tranziții suplimentare, diferite de la domeniu la domeniu de la instituție la instituție și, din păcate, de la profesor la profesor. Studenții, au rămas, într-o primă fază, ușor pe „dinafara” procesului, contestând poziționarea lor prin celebrul manifest Cartea Neagră a Procesului Bologna[1], neînțelegând foarte bine și pe bună dreptate, efectele acestei schimbări structurale asupra propriei lor vieți academice. A trecut o bună perioadă de timp până la reuniunea de la Bergen[2], când a fost pusă pentru prima dată pe agenda Procesului Bologna (și este bine de semnalat, la propunerea delegației României de la acea vreme), dimensiunea socială și așteptările față de viața studențească.

Atitudinile nu neapărat divergente, dar cu certitudine lipsite de convergență ale tuturor actorilor implicați în faza de implementare a Procesului Bologna, deci de tranziție, au condus la  o extindere a acesteia, într-o estimare personală, cu cel puțin trei ani pentru studiile de licență (durata unei promoții) și respectiv, cu cel puțin patru ani (adică două generații) pentru studiile de masterat, duratele evocate fiind raportate la sistemul convențional Bologna. Aprecierile noastre s-au bazat nu pe calculul unei amânări a implementării, cât mai ales pe aprecierea efectelor resimțite la nivel social și al pieței forței de muncă (iar aici putem menționa faptul că avem un studiu de excepție realizat de către colega noastră Simona Iftimescu, de la Universitatea din București, care, în teza de doctorat a domniei-sale făcea o analiză extinsă și cuprinzătoare asupra impactului procesual resimțit la nivelul programelor de masterat după aplicarea principiilor ”Bologna”[3]). Iar costurile acestei tranziții, căci despre costuri ne-am propus să discutăm în acest material, au fost pe măsură și au fost resimțite, mai ales indirect, de către absolvenți, deoarece acolo s-au reportat ”deconturile„ istorice: scăderea publică și socială a impactului diplomelor masterale, o lipsă de corelare a competențelor academice cu cerințele de pe piața forței de muncă și apariția „soft-skills” și a competențelor transversale, ca forme compensatorii ale nevoilor de profesionalizare pentru angajarea rapidă și relevantă în domeniile absolvite, reticența angajatorilor pentru a primi absolvenți „cu trei ani” (asimilate studiilor de scurtă durată de dinaintea implementării Procesului Bologna), dar și multe altele, despre care vom vorbi într-un episod ulterior.

Nu sunt un critic al Procesului Bologna, din contră, cred în continuare în relevanța și impactul pe care această acțiune politică europeană majoră le-a adus în sistemele publice de educație și formare. Ceea ce am dorit însă să subliniez sunt relativele deficiențe de implementare și gestionarea lentă a tranzițiilor, asociate proceselor de explicitare, validare și aplicare la nivel național. De această dată, după aproape 20 de ani, în fața unei schimbări de aceeași magnitudine politică europeană – Inițiativa Alianțelor Europe de universități –, apreciem că avem o șansă istorică la o implementară coerentă și sincronă, fără tranziții nenecesare și prelungite. În această manieră, nu cred că putem rămâne „datori”, sau cu vreun ”împrumut” în fața Europei educaționale, ci suntem mai mult de atât, creditori pentru valori și pentru performanță educațională, pentru idei care susțin și revoluționează schimbările în universitățile europene. Un exemplu în acest sens, numai unul singur pentru analiza de față, îl poate reprezenta tema „micro-credentials”, unde universitățile românești sunt apreciate ca fiind adevărați furnizori de excelență (a se vedea experiența Universității din București în Alianța Europeană CIVIS).

În istoria învățământului am avut nesfârșite tranziții, am produs chiar și „generații de tranziție”, am avut o formă specifică de educație ”educația de tranziție”… Din nefericire, cultura tranzițiilor a fost la noi o metaforă a „fără sfârșitului” românesc… De la măreția și grandoarea unor opere de artă perene, la infinita roată a tranziției în educație românească, o povară greu de dus și ale cărei costuri nu credem că le-a calculat cineva până acum. Despre costuri am vorbit astăzi, despre costurile restante ale unor tranziții prea lungi în sistemul românesc de educație, nu într-un limbaj economic, contabilicesc, ci în termenii unui contract social neonorat de mai bine de 30 de ani.

Am scris aceste rânduri pentru că momentul la care asistăm acum la nivel european și despre care am vorbit în celelalte 8 episoade (plus acela pilot, de lansare), trebuie să ne găsească de această dată pregătiți, cu toate „deconturile” la zi, dar și cu depozite și, de ce nu, chiar cu investiții pe deasupra, ale căror „dobânzi” vor putea să fie expresia capitalizării unor beneficii ale educației pentru generațiile viitoare: performanța și competitivitatea, bunăstarea și încrederea socială.

Cu referire la costuri, datorii și împrumuturi simbolice, ne aducem aminte de acel mesaj de suflet al Majestății Sale Regele Mihai I al României, care vorbește despre cel mai frumos ”împrumut” pe care-l poate face o țară de la copiii ei și pentru copiii ei: „Stă doar în puterea noastră să facem țara statornică, prosperă și admirată în lume. Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri. Așa să ne ajute Dumnezeu![4]. Cum am putea să încheiem mai frumos și mai grăitor gândurile noastre, în preajma Zilei Naționale, altfel decât sub stindardul unei altfel de tranziții către veșnicia unui neam printr-o educație europeană, cu valorile europene ale unei generații care poate deveni, fără să-și dea întrutotul seama, cel mai frumos „împrumut” fără scadență al istoriei noastre, pentru viitorul nostru European…

Prof. Univ. Dr. Romiță Iucu Universitatea din București, coordonator al Subgrupului pentru Diplomă Europeană din cadrul Grupului FOR EU – Comisia Europeană

[1] https://esu-online.org/wp-content/uploads/2016/07/Bologna-Black-Book-ESU-ESIB.pdf

[2] http://www.ehea.info/page-ministerial-conference-bergen-2005

[3] https://doctorat.unibuc.ro/wp-content/uploads/sites/13/2019/01/19.-Simona-Iftimescu_rezumat-Teza-doctorat.pdf

[4] https://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=7861&idm=2&idl=1

 

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

Doina Grasu

Psihoterapeut specializat în psihoterapia cognitiv-comportamentală și psihoterapia Imago, Doina Grasu a urmat, după absolvirea cursurilor de licență și masterat la București, o serie de cursuri, workshop-uri și ateliere care au condus la definirea sa profesională.
Printre domeniile sale de interes se regăsesc, pe lângă psihoterapia cognitiv-comportamentală, psihoterapia individuală, psihoterapia pentru copii si adolescenți, consilierea psihologică, dezvoltarea personală sau evaluarea psihologică în organizații.
Membră a Colegiului Psihologilor din România, a Asociației de Hipnoză și Psihoterapii Cognitiv-Comportamentale, a Organizației Imago din Marea Britanie și a International Schema Society of Schema Therapy, Doina Grasu își desfășoară practica clinică în cabinetul privat din București, unde lucrează în special pe probleme de relaționare, comunicare și sexualitate.

Mihai Copăceanu

Mihai Copăceanu este psiholog, doctor în medicină, autor, specialist în adicții.
A aprofundat studiile de psihologie prin burse de cercetare la Universitatea din Bologna, la Colegiul Balliol (Universitatea Oxford) şi la Universitatea din Londra. A absolvit un program masteral în adicţii la Institutul de Psihiatrie din cadrul King’s College din Londra.
A publicat 7 cărți, ultimele fiind:
Ghid de supraviețuire în pandemie. 500 de sfaturi de la adolescenţi pentru adolescenţi şi părinţi (Ed. Polirom, 2020)
Sex, alcool, marijuana şi depresie în rândul tinerilor din România. Studiu naţional cu participarea a peste 10.000 de tineri şi 1.200 de părinţi (Editura Universitară, 2020)
Dependenţa sexuală (Editura Medicală, 2018)
Drogurile. O carte obligatorie (Editura Eikon, 2018)

Maria-Doina Schipor

Este conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Științe ale Educației din Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava. A absolvit Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, a urmat cursurile de masterat în Analiză și intervenție psihosocială și a obținut titlul de doctor în Științele educației în cadrul Universității ”Al.I. Cuza” Iași. Are 23 de ani de experiență didactică la nivel universitar, predând disciplinele Psihologia educației, Psihologia dezvoltării, Psihopedagogia copiilor cu dificultăți de învățare și tulburări de comportament, Abordari umaniste în consiliere. Este autor a trei cărți și a publicat peste 50 articole în reviste de specialitate. A participat în 17 proiecte și are peste 10 ani de experiență în consiliere și psihoterapie.

Otilia Clipa

Este conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Științe ale Educației, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava. Este absolventă a Liceului Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași promoția 1987- 1991 calificarea de învățător-educatoare. A finalizat Facultatea de Pedagogie în anii 1991-1996 și Facultatea de Psihologie, promoția 1996-2000, la Universitatea Al I Cuza din Iași. În cadrul aceleiași universități a absolvit studiile aprofundate în Educație Integrată și studiile doctorale în anul 2008 cu o teză care abordează Evaluarea din universitate.
Lucrează din anul 2000 la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava și a dezvoltat o carieră în domeniul Științelor Educației prin coordonarea activităților educaționale de practică pedagogică, a multor activități extracurriculare și a predării cursurilor de Teoria si metodologia evaluării, Psihopedagogia Jocului, Metodologia cercetării, Politici educaționale și sociale și a Proiectelor educaționale.
A coordonat apariția a peste 18 cărți, 12 capitole la edituri recunoscute naționale și internaționale și peste 60 de articole publicate în reviste de specialitate.
A coordonat și a făcut parte din echipe ale proiectelor de cercetare și formare (20 proiecte naționale și europene).

Mihaela Țîmpău

Mihaela Țîmpău este coordonatorul comunicării on-line în cadrul proiectului ROSE. De 4 ani, este partener în Tzitzi-Poc, un program de educație emoțională pentru copiii de 3-8 ani. Pasiunea Mihaelei pentru Social Media a dus la dezvoltarea unei comunități de peste 15.000 de părinți pe canalul de Instagram al acestui program. De asemenea, participă la dezvoltarea și organizarea programelor de educație pentru copii din zone defavorizate, prin Asociația Clasa Întâi.

Mirona Păun

Mirona Păun este psiholog clinician cu specializare in intervenția psihologică la copil, adolescent și familie, autor de cărți pentru copii, creator de conținut și fondatorul programului de educație emoțională Tzitzi-Poc. Are experiență de 16 ani în lucrul cu copiii în domenii precum entertaining, educație și psihoterapie, având perspective multiple asupra dezvoltării și evoluției acestuia în toate sistemele sale: familial, social și educațional.
Crede în potențialul creator al copiilor, în puterea jocului ca manieră de explorare a lumii interioare a copilăriei și în forța poveștilor.
Pe acest principiu a creat Tzitzi-Poc, un ecosistem dedicat familiei prin care încurajează copiii și părinții să se împrietenească cu emoțiile lor. Programul este recunoscut national și premiat pentru idea cu cel mai mare impact în societate. În 2021 a publicat și prima carte pentru copii: Tzitzi-Poc – Cel mai mare vis al copilăriei.

Frankel Orly

Beneficiar al Școlii de Vara – EUC – 2020.
Absolventă a Colegiul Național Pedagogic ,,Regele Ferdinand” Sighetu-Marmației. În prezent sunt studentă în anul I Olanda, HU University of Applied Sciences, Ultrecht, Specializarea – Teaching education in English, secondary school.
Sunt o fire delicată, iubesc tot ce ține de artă, lectură, muzică, pictură, natură. Pot să spun că sunt o persoană pozitivă, care muncește din greu stabilindu-și constant obiective realiste pe care urmăresc să le ating.

Cengeri Denisa Francesca

Beneficiar al Școlii de Vară – EUC – 2020.
Absolventă a Colegiul Național Pedagogic ,,Gherorghe Lazăr”, Cluj-Napoca. În prezent sunt studentă în anul I la Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, specializarea Psihopedagogie Specială.
Dragostea față de copii și jocurile copilăriei mele, în care deseori jucam rolul educatoarei sau învățătoarei, au constituit motivele înscrierii mele la liceul pedagogic pentru a deveni educatoare. Sunt o persoană ambițioasă, sociabilă, foarte sensibilă, serioasă și dornică de a învăța în fiecare zi câte ceva nou. Îmi place mult să zâmbesc, prin zâmbet apropii oamenii. Sunt pasionată de autocunoaștere și dezvoltare personală. În timpul liber îmi place să ascult muzică și să citesc.

Conf. univ. dr. Delia Muste

Asistent Manager: AG 307/ /SGV/PV/III – Experiențe Universitare Clujene
Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Departamentul de Științe ale Educației
În cadrul Sub-proiectului cu titlul “Experiențe Universitare Clujene – formare, dezvoltare și explorare vocațională în domeniul Psihologie și Științe ale Educației (EUC)” dețin rolul de asistent manager, însă, de-a lungul timpului am făcut parte din 6 astfel de proiecte la nivelul Facultății de Psihologie sau in cadrul altor Facultăți.
Domeniile mele de interes presupun o corelare între componenta academică (prin cursurile din cadrul modulului de pregătire a profesorilor, cursuri de Pedagogia comunicării, alternative educaționale, antreprenoriat în educație) și componenta practică (prin permanentul contact cu cadrele didactice din învățămîntul primar și preșcolar, dar și cu elevii aflați în pregătire profesională pedagogică), prin intermediul Centrului de Consiliere Profesională si Consultanță Pedagogică, în care dețin rolul de Coordonator a departamentului de Consultanță pedagogică.

Conf. univ. dr. Claudia Crișan

Director grant: AG 307/ /SGV/PV/III – Experiențe Universitare Clujene
Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Departamentul de Științe ale Educației
Pe parcursul carierei didactice am coordonat 3 proiecte instituționale și am făcut parte din echipa de implementare în mai mult de 25 de proiecte, dintre care 2 de cercetare.
Publicații: 3 cărți autor unic, numeroase capitole de carte și articole de specialitate publicate la nivel național și internațional.
Interesul pentru persoanele aflate în dificultate, reprezintă cheia activității mele didactice, publicistice și de cercetare. Am căutat în permanență cele mai eficiente metode de integrare școlară și profesională a persoanelor cu CES sau a celor cu risc crescut de excluziune, aspecte pe care le evidențiez în cadrul cursurilor, prelegerilor, cercetărilor și a proiectelor împlementate.
Consider ca mediul educațional ar trebui să fie perceput de către fiecare elev ca fiind o competiție cu sine însuși și mai puțin cu ceilați, iar rolul actorilor educaționali este de a-i sprijini să devină în fiecare zi mai buni decât ieri. În acest fel învățarea s-ar focusa pe proces și pe produs, iar școala ar căpăta un alt sens. Dezvoltarea unui copil este un maraton nu un sprint.

Văetiți Maria

Studentă în anul III la două programe de studii universitare de licență în cadrul Universității de Vest din Timișoara, la Facultatea de Sociologie și Psihologie: Psihopedagogie Specială, în cadrul Departamentului de Științe ale Educației, și Psihologie, în cadrul Departamentului de Psihologie.
Student tutore coordonator în cadrul Programului Peer-to-Peer Tutoring în anul universitar 2021-2022.
Organizator a cinci ediții ale evenimentului „Lecția de empatie” în cadrul Departamentului de Științe ale Educației și moderator în cadrul a patru ediții.
Student tutore în cadrul Programului Peer-to-Peer Tutoring în anul universitar 2020-2021. A obținut locul al doilea la nivel de universitate la Gala Peer to Peer Tutoring 2020-2021.
Membru al echipei de promovare a Facultății de Sociologie și Psihologie în anii universitari 2020-2021 și 2021-2022.
Membru în Asociația Studenților la Psihologie și Sociologie în anul universitar 2020-2021.
Absolventă a Colegiului Național „Frații Buzești” din Craiova, profilul Științe ale Naturii.
A participat la diverse concursuri și olimpiade pe parcursul învățământului preuniversitar.
Absolventă a Școlii Populare de Arte și Meserii „Cornetti” din Craiova.

Cătălin Feier

Sunt Cătălin Feier, student anul II în cadrul Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie, specializarea română-engleză. Am ales această specializare pentru că am o pasiune pentru literatură şi în acelaşi timp pentru interacţiunea umană. Încă din mediul preuniversitar am sesizat că dau dovadă de iscusinţă în explicarea şi simplificarea noţiunilor pentru colegii mei. Consider că am un anumit nivel abstractizare, înţelegere şi interes pentru aprofundarea a tot ceea ce ţine de limbă şi literatură și exercitam în special un interes major pentru literatura universală.
În ceea ce priveşte modul de predare, el a fost, bineînţeles, online, având în vedere contextul pandemic. Pot afirma că au apărut şi impedimente (conexiune precară la rețeaua de internet, lipsa energiei electrice şi mulţi alţi factori externi) care au creat o problematică în ceea ce priveşte procesul de predare, învățare și evaluare. Cu toate acestea, au existat şi numeroase avantaje (dezvoltarea competenţelor digitale, a abilităţi de adaptabilitate faţă de contexte neprevăzute şi posibilitatea conectării indiferent de locaţie). În acest context, proiectul ROSE a fost un sprijin pentru mine.

IOAN MICLEA

Membru în echipa de comunicare a proiectului ROSE, Ioan Miclea este specialist în comunicare și lucrează, de peste 4 ani, în Direcția Comunicare și Relații Publice a Universității din București, unde se ocupă de organizarea de evenimente, de comunicarea în mediul on-line, precum și de relația cu mass-media și cu stakeholderii instituției.

Absolvent de licență și masterat al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) din cadrul Universității din București, Ioan Miclea este, în prezent, doctorand al aceleiași instituții, cu o temă centrată pe comunicarea de criză. În paralel, a susținut și susține, în cadrul FJSC, seminare de Introducere în Sistemul Mass-Media, Introducere în Relații Publice sau Organizare de evenimente, propunând studenților o abordare non-formală de predare, centrată pe crearea de experiențe practice, din dorința de a-i motiva să devină specialiștii de mâine.

Conf. univ. dr. Valy Ceia

Doctor în filologie, conferențiar universitar în cadrul Universității de Vest din Timișoara, la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, unde predă discipline din sfera literaturii latine. Din 2012 prodecan responsabil cu activitatea de cercetare și cu calitatea. Profesor invitat al Universității din București, la programul de studii de Filologie clasică.
Stagii de formare profesională, în domeniile calității, cercetării, învățământului superior.
Conducător de echipe de lucru și de proiecte: manager al unui proiect ROSE, responsabilă a unui pachet de lucru în cadrul proiectului Erasmus+ UNITA–Universitas Montium, vizând construirea unei alianțe universitare europene.
Secretar științific în Comisia Națională pentru limbi clasice și neogreacă din subordinea Ministerului Educației.
Membră în Grupul de lucru pentru elaborarea/revizuirea curriculumului pentru limba latină din subordinea Ministerului Educației, CNPEE.
Evaluator național pentru burse de studii în străinătate, domeniul Filologie, al Ministerului Educației, Agenția de Credite și Burse de Studii.
Vicepreședintă a Comisiei Naționale a Olimpiadei de limbi clasice și membră a comisiei de selecție a reprezentanților pentru concursurile internaționale: Certamen Ciceronianum (Arpino, Italia), Certamen Horatianum (Venosa, Italia), Certamen Ovidianum Sulmonense (Sulmona, Italia).
Director al programului masteral Studii romanice: culturale și lingvistice (latină, franceză, italiană, spaniolă).
Președintă a filialei din Timișoara a Societății de Studii Clasice.

ANDREEA VASILIU

Membru fondator și președinte al Asociației Outer EDU - organizație non-profit dedicată programelor care susțin elevii, profesorii și părinții din școlile de stat, Andreea Vasiliu este, în prezent, implicată activ în platforma de dezvoltare personală și relațională www.hranitor.ro pe care a fondat-o din dorința de a promova resursele esențiale pentru starea de bine și buna funcționare personală.
Consilier de dezvoltare personală și relațională pentru adulți si adolescenți, terapeut de experiențiere somatică și psiholog în formare, Andreea s-a dedicat, în ultimii ani, în exclusivitate unor proiecte educaționale cu acoperire națională, susținând inițiative prin care au fost organizate conferințe pentru sute de cadre didactice și directori de școli. De asemenea, a făcut parte din conducerea primei școli internaționale din România care a fost fondată pe principiile de dezvoltare socio-emoțională și de dezvoltare a caracterului în egală măsură cu principiile academice.

În 2018 a fost numită de Forbes România „education provacateur" și inclusă în cohorta de trendsetteri pentru educație a grupului de millennials care caută soluții de promovare a educației pe parcursul întregii vieți și de adaptare a sistemului educațional la capacitățile, nivelul de comunicare și potențialul Generațiilor Z & Alpha.

 

Carmen Marcu

 

Carmen Marcu are o experiență de 16 ani de formare și dezvoltare contexte de învățare și resurse educaționale pentru tineri și adulți.
În cadrul programelor Tineret în Acțiune și ERASMUS+ a susținut formări în diferite țări din Europa în domeniile: comunicare, scriere si management de proiect, managementul voluntarilor și voluntariat corporatist, metode de învățare non-formală, evaluare de programe de învățare, mentorat si coaching.

GELU DUMINICĂ

Sociolog și director al Fundației Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, Gelu Duminică este, în din 2013, cadru didactic la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București.

A fost consultant al Agenției Naționale pentru Romi din cadrul Guvernului României între anii 2006 și 2007, iar între anii 2000 și 2020 a contribuit ca expert și manager la peste 50 de proiecte de dezvoltare comunitară și incluziune socială în zone defavorizate.

Totodată, Gelu Duminică a fost Membru al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice, membru al Consiliului Economic și Social (ca reprezentant al societății civile) și membru al consiliului de conducere a filialei București a Colegiului Național a Asistenților Sociali din România.

În ultimii 10 ani Gelu Duminică a publicat, ca parte a echipei Fundației Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, 14 studii și rapoarte care tratează problemele romilor și a coordonat mai multe proiecte care au vizat de incluziunea socială a minorităților rome, finanțate de Uniunea Europeană, Banca Mondială sau ONU.

ANCA NEDELCU

Titular al cursurilor de Managementul instituţiilor de învăţământ, Educaţie interculturală şi Comunicare şi negociere interculturală, Profesorul reflexiv și Educaţie Media, prof. univ. dr. Anca Nedelcu este cadru didactic la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București.

Este prodecan, responsabil cu managementul calității și relații internaționale și face parte din echipa de coordonare a Programului de studii masterale „Strategii inovative de învăţare. Masterat didactic”.

Domeniile de interes profesional şi de cercetare vizează problematica echității şi diversității şi reflexivității în educație, managementul educațional, influența vechilor şi noilor media în educație.

A urmat cursuri de specializare la Universitatea din Amsterdam, Olanda, este formator acreditat prin programul „Advanced Training of Trainers in Europe” derulat de Consiliul Europei şi Comisia Europeană, consultant educațional; a coordonat numeroase proiecte de cercetare – dezvoltare, lucrând în colaborare cu instituții ca: Banca Mondială, UNICEF, UNESCO, Ministerul Educației, Centrul Educația 2000+, Agenția Națională pentru Romi etc.

OANA MOȘOIU

Titular al cursurilor de Teoria și metodologia evaluării educaționale, Politici sociale pentru copil și familie și Pedagogie socială în cadrul Facultății de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universității din București, lect. univ. dr. Oana Moșoiu este, începând din 2017, trainer pentru educație nonformală și tineret, dar și formator în cadrul unor proiecte precum Tineret în Acțiune sau Erasmus+.

Lect. univ. dr. Oana Moșoiu are o diplomă de licență obținută la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București, este absolventă a masteratului Managementul și Evaluarea Organizațiilor și Programelor Educaționale și deține o diplomă de doctor obținută la aceeași facultate.

De asemenea, lect. univ. dr. Oana Moșoiu este consultant în educație, formare și dezvoltarea resurselor umane în cadrul unor organizații precum Autoritatea Națională pentru Calificări, UNICEF, CNDIPT, Fundația Noi Orizonturi, Federația VOLUM sau Consiliul Național al Elevilor.

CIPRIAN FARTUȘNIC

Doctor în ştiinţele educaţiei din 2008 la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universității din București cu teza „Participarea societăţii civile la reforma învăţământului din România: rolul organizaţiilor nonguvernamentale”, dr. Ciprian Fartușnic este, în prezent, cercetător științific la Unitatea de Cercetare în Educație, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație.

Are o licență în filosofie, obținută în 1998, la Facultatea de Filosofie a Universității din București și o diplomă de master, din 2000, obținută în cadrul aceleiași facultăți.

Membru fondator şi expert educaţional în cadrul unor organizaţii non-guvernamentale active în domeniul educaţiei (TEHNE – Centrul pentru Inovare în Educaţie, ODIP- Observator pentru Dezvoltarea Invăţării Permanente), dr. Ciprian Fartușnic a fost, de-a lungul carierei, și consultant în cadrul unor proiecte ale Băncii Mondiale, ale Reprezentanţei UNICEF România, ale Centrului Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic, ale Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar sau ale Agenţiei Naţionale pentru Calificări.

ROMIȚĂ IUCU

Președintele Consiliului de Orientare și Analiză Strategică al UB, prof. univ. dr. Romiță Iucu este, începând cu anul 1996, cadru didactic la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București.

Are o licenţă în pedagogie, cursuri postuniversitare, masterale şi titlul de doctor în Științele Educației obţinut la Universitatea din București în anul 1999. A urmat cursuri de specializare la Universitatea Liberă din Berlin și a fost bursier FICE la L’Ecole des Hautes Etudes Sociale, Lausanne.

La nivel internațional este membru al The International Hall of Fame of Adult and Continuing Education din 2011. Coordonează, începând cu anul 2010, rețeaua europeană ENTEP, European Network on Teacher Education Policies, fiind membru al acesteia din 2006.

Prof. univ. dr. Romiță Iucu a fost expert în cadrul Comisiei Europene pe diferite paliere, Thematic Working Group on the Professional Development of Teachers (2010), membru în Executive Board (2006 – 2010) - CEI – Central European Initiative, membru EC (2006 – 2010) Cluster „Teachers and Trainers”, în 2006 a făcut parte din Grupul de lucru „Bologna Tree Cycles” iar în perioada 2005 – 2009 a fost membru al Grupul de lucru „Indicators for teacher and trainers”.

Dezvoltare socială și emoțională. Ghid pentru universități

Autori:Adrian Opre (coord.), Magdalena Balica, Ramona Buzgar (contribuție voluntară), Daniela Dumulescu, Bianca Macavei
Recenzie științifică: prof. univ. dr. Anca Nedelcu şi lect. univ. dr. Oana Moșoiu, Universitatea din București
ISBN 978-973-0-31957-6

Prezentul ghid își propune să ofere actorilor cheie din domeniul educației terțiare (cadre didactice, consilieri psihologici/vocaționali, manageri educaționali etc.) un material suport consistent însoțit de o strategie viabilă pentru dezvoltarea socio-emoțională a tinerilor. Cu ajutorul acestora, venim în spijinul cadrelor didactice universitare și al personalului din centrele de consiliere pentru studenți, care își asumă implemementarea unor programe de dezvoltare personală adresate tinerilor din anul I de facultate.

Evaluând integrativ obiectivele proiectului ROSE și coroborându-le cu diversitatea nevoilor pe care le au studenții din instituțiile de învățământ superior românesc, acest ghid are o dublă utilitate. Pe de-o parte (în primul rând), el este un instrument care vine în sprijinul instituțiilor de învățământ superior care se confruntă cu risc de abandon universitar și care înțeleg că tinerii au nevoie și de abilități de tip ”soft-skills” pentru a finaliza studiile universitare, nu doar de cunoștințe teoretice și practice din domeniul de specialitate ales. Pe de altă parte, acest ghid poate servi tuturor celor interesați de dezvoltarea abilităților non-cognitive în rândul tinerilor (specialiști din organizații non-guvernamentale, asociații, asociații studențești, centre de specialitate etc.). Altfel spus, obiectivul nostru a fost ca acest ghid să fie un instrument util pentru toți actorii preocupați de dezvoltarea sănătoasă a tinerilor din Romania.

Dezvoltare personală și coaching. Ghid pentru universități

Autori:Adrian Opre (Coord.), Magdalena Balica, Ramona Buzgar (contribuție voluntară), Daniela Dumulescu, Bianca Macavei. Contribuții la cap. VI. Comunicarea și cap. VIII. Lucrul în echipă, Carmen Maria Chișiu
Recenzie științifică: cercetător Speranța Țibu, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație şi lect. univ. dr. Oana Moșoiu, Universitatea din București
ISBN 978-973-0-31953-8

Acest ghid este cu atât mai util cu cât pregătirea studenților și a tinerilor pentru o carieră de succes și o viață personală de care să fie satisfăcuți, nu mai este susținută exclusiv de bagajul de cunoștințe teoretice și, respectiv, de deprinderile practice acumulate în anii de școală. Studenții din anul I de facultate au nevoie ca universitatea să le ofere în continuare cadrul de dezvoltare a unui set de abilități non-cognitive (stabilitate și control emoțional, motivație intrinsecă, reziliență, învățarea autoreglată), să încurajeze o comunicare deschisă, promptă, pozitivă, să creeze un climat care să asigure siguranță, validare emoțională și academică, interacțiunea eficientă între toți participanții la actul educațional (studenți, profesori, consilieri, conducerea instituției).

În acest context, prin intermediul acestui ghid, proiectul ROSE (Romania Secondary Education Project), oferă o modalitate concretă și viabilă menită să sprijine eforturile cadrelor didactice de a forma în rândul tinerilor unele abilități precum: autonomia, comunicarea, lucrul în echipă, autocunoașterea.

Activități remediale și de tutorat. Ghid pentru licee

Autori:Carmen Maria Chișiu (coord.), Mariana Norel, Mihaela Neagu, Alina Bratu, Cristina Petre Ghiță, Valer Cerbu, Lucica Ababei, Klaus Nicolae Micescu, Alina Bărăian, Monica Păduraru, Alin Tomoescu
Supervizare metodologică și integrare: Gabriela Noveanu, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
ISBN 978-973-0-31955-2

Ghidul privind activități remediale și de tutorat oferă profesorilor suport teoretic și practic pentru activitățile de remediere, pe parcursul celor patru ani de studiu, prin activitățile de predare-învățare-evaluare de la clasă, prin activități suplimentare realizate pe grupe de elevi sau prin programe individuale, ca sprijin pentru sporirea interesului și motivației în învățare. ,,Profesorii, spune John Hattie, sunt factorii cu cea mai mare influență asupra învățării” (2014). Îmbrățișând această idee, considerăm că este necesară o regândire a experiențelor de învățare pe care profesorii le oferă liceenilor, care au nevoie să exploreze, să descopere, să ia decizii legate de propria formare, care au nevoie de independență, care așteaptă să fie surprinși de ceea ce profesorul le oferă ca material de învățare, care nu mai sunt dispuși să depună efort, fără să simtă ca rezultat progresul personal. Dorim ca acest ghid să ofere o nouă abordare a învățării școlare, a modului de relaționare elev – elev, elev – profesor.

Educație incluzivă. Ghid pentru licee

Autori: Maria Kovacs
Recenzie științifică: Prof. univ. dr. Cătălina Ulrich Hygum, Universitatea din București şi prof. Gabriela Droc, inspector, Ministerul Educației și Cercetării
ISBN 978-973-0-31897-5

Acest ghid dorește să contribuie la atingerea rezultatelor scontate ale proiectului ROSE care vizează schimbarea dinamicii organizaționale a liceelor (comunicarea pe orizontală și pe verticală între actorii relevanți: elevi, cadre didactice, părinți, directori, reprezentanți ai comunității etc.), îmbunătățirea proceselor de facilitare a învățării și asigurarea accesului elevilor din grupurile vulnerabile la învățare de calitate. De asemenea , ghidul este menit să sprijine actorii educaționali din licee – cu precădere persoanele din echipa de management a școlii și profesorii, în special echipele proiectelor care beneficiază de finanțare din proiectul ROSE – în demersurile strategice de îmbunătățire a calității serviciilor educaționale și a experiențelor de învățare oferite fiecărui licean și de realizare a educației incluzive. Rolul principal al ghidului este să contribuie la transpunerea în realitate a mesajului: învățarea, ca proces și ca rezultat, contează în mod egal în cazul fiecărui licean.

Dezvoltare personală și coaching. Ghid pentru licee

Autori: Adrian Opre (coord.), Magdalena Balica, Ramona Buzgar (contribuție voluntară), Daniela Dumulescu, Bianca Macavei. Contribuții la cap. VI. Comunicarea și cap. VIII. Munca în echipă, Carmen Maria Chișiu
Recenzie științifică: cercetător Speranța Țibu, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație şi lect. univ. dr. Oana Moșoiu, Universitatea din București
ISBN 978-973-0-31951-4

Ghidul se adresează tuturor cadrelor didactice, indiferent de specialitatea pe care o au, sau de disciplina predată, dar și consilierilor școlari. Prin urmare, în elaborarea lui ne-am preocupat ca acesta să conțină atât o bună fundamentare teoretică necesară unei corecte înțelegeri a fiecărei competențe dezvoltate, cât și activități elaborate “ad hoc”, care includ toate componentele necesare unei utilizări imediate, fără a fi necesare completări. Mai mult, pornind de la aceste exemple de activitate și de la conținuturile lor, puteți - iar noi vă încurajăm în acest sens - să dezvoltați și altele. Mai precis, puteți să creați propriile dumneavoastră activități, răspunzând în mod specific unor contexte educaționale sau unor particularități ale grupului țintă. Desigur, acest demers va fi încununat de succes dacă, în prealabil, parcurgeți cu atenție suportul teoretic și valorificați informațiile cheie pe care le puteți extrage din alte lecții similare.

Consiliere și orientare profesională. Ghid pentru licee

Autori: Nicoleta Lițoiu
Recenzie științifică: Conf. univ. dr. Cosmina Mironov, Universitatea din București şi cercetător Petre Bodnariuc, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
ISBN 978-973-0-31895-1

Ghidul de mai sus a fost elaborat pentru acele cadre didactice din mediul preuniversitar liceal care, având la dispoziție resurse limitate în raport cu nevoile elevilor, manifestă o preocupare constantă pentru identificarea și implementarea unor acțiuni eficiente în domeniul consilierii și orientării profesionale. Aceste cadre didactice, cu un istoric educațional eterogen și cu diferite specializări, au în comun interesul consecvent de a oferi elevilor exemple de bună practică în domeniul consilierii și orientării și oportunități de participare la activități școlare și extrașcolare în care să-și exerseze abilitățile necesare, care să-i ajute să ia cele mai potrivite decizii pentru parcursul lor educațional și profesional.

Dezvoltare socială și emoțională. Ghid pentru licee

Autori: Adrian Opre (coord.), Magdalena Balica, Ramona Buzgar (contribuție voluntară), Daniela Dumulescu, Bianca Macavei
Recenzie științifică: prof. univ. dr. Anca Nedelcu şi lect. univ. dr. Oana Moșoiu, Universitatea din București
ISBN 978-973-0-31959-0

Evaluând integrativ obiectivele proiectului ROSE și coroborându-le cu diversitatea nevoilor pe care le au adolescenții din instituțiile de învățământ din România, acest ghid are o dublă utilitate. Pe de-o parte, el este un instrument care vine în sprijinul cadrelor didactice din liceele care se confruntă cu risc de abandon școlar sau care se află în comunități dezavantajate. Pe de altă parte, acest ghid poate servi tuturor celor interesați să dezvolte abilitățile non-cognitive la adolescenți și tineri (specialiști din organizații non-guvernamentale, asociații, centre de specialitate etc.). Altfel spus, obiectivul nostru a fost ca acest ghid să reprezinte un instrument util tuturor actorilor preocupați de dezvoltarea sănătoasă a adolescenților și a tinerilor din România.

Oana Maria Ștefănescu

Expert schemă granturi superior

Cunoașterea sistemului românesc de învățământ superior și a politicilor naționale dobândite în cadrul Ministerului Educației, cu 9 ani de experiență profesională, din care peste 5 ani de experiență profesională în proiectarea și / sau implementarea de proiecte la nivel național finanțate prin fonduri rambursabile sau nerambursabile și peste 2 ani de experiență relevantă în gestionarea de granturi și / sau proiecte dobândite în cadrul implicării efective a părților interesate în activități externe de asigurare a calității - proiect ESQA. Managementul procesului de evaluare ca membru al comitetului de evaluare. Urmărirea, în cadrul unei baze de date, a cererilor de sub-proiect depuse de facultăți și menținerea arhivei întregului proces de evaluare. Acordarea de asistență tehnică consultanților implicați în evaluarea propunerilor de subvenții pentru universități și în utilizarea platformei de gestionare a subproiectelor. Studii postuniversitare în managementul comunicării şi studii superioare în limbi şi literatură străine.

Nicoleta Mihaela Baciu

Expert schemă granturi preuniversitar

Peste 15 ani de experienţă în managementul proiectelor de dezvoltare a resurselor umane şi educaţie. Participare în pregătirea schemei de granturi pentru licee şi a proiectelor de tip grant şi în evaluarea și contractarea acestora de către liceele beneficiare. Responsabilităţi de monitorizare/raportare tehnică și financiară a granturilor, de suport şi asistenţă tehnică pentru monitori şi beneficiarii de granturi; membră în comisiile de selecție a experților din cadrul proiectelor derulate de către ME UMPFE. Studii postuniversitare în managementul managementul afacerilor, contabilitate şi audit.

Silviu Cristian Mirescu

Coordonator monitorizare şi evaluare

Peste 40 de ani de experienţă în domeniul educaţiei şi al proiectelor cu finanţare internaţională şi naţională. Studii superioare în ştiințe administrative, doctorat în științe inginerești, licență inginerie electrică. Profesor cu largă experiență în învățământul preuniversitar, activează în cadrul Ministerului Educaţiei din iunie 1998. În perioada 2006-2016 a coordonat Centrul Național de Evaluare și Examinare și a îndeplinit și funcția manager de proiect PISA și TALIS în cadrul studiilor realizate de OECD.

Oana Monica Moşoiu

Coordonator intervenţii sistemice

Peste 20 ani de experienţă în domeniul educațional, formator şi consultant educațional cu experienţă în design de programe şi intervenții educaționale. Coordonarea activităților propuse ca intervenție la nivel de sistem educațional: elaborarea curriculumului pentru liceu, îmbunătățirea calității evaluării și examenelor, formarea cadrelor didactice și a directorilor liceelor în domeniul curriculumului şi îmbunătățirea calității predării-învățării-evaluării. Lector universitar cu licență în științele educației, master în management și evaluare educațională şi doctorat în științele educației.

Tatiana Stuparu

Director adjunct / specialist management financiar

Peste 15 ani de experienţă în implementarea de proiecte cu finanțare rambursabilă, 5 ani de experienţă în implementarea de proiecte cu finanțare nerambursabilă (Fonduri Structurale Europene), aproape 10 ani de experienţă ca director economic. Coordonarea activităților de management financiar. Studii superioare şi postuniversitare în domeniul economic.

Daniela Cristina Ghiţulică

Director adjunct / coordonator tehnic

Peste 25 de ani de experienţă profesională în domeniul educaţiei şi al managementului de proiect la nivel internaţional şi naţional şi cu o carieră didactică de peste 25 de ani în învăţământul universitar. Studii superioare şi postuniversitare în ştiinţa şi ingineria materialelor şi inginerie economică, doctorat în inginerie chimică.

Liliana Preoteasa

Director

Profesionist cu o bogată experienţă profesională în domeniul educaţiei, cu studii avansate în matematică. A fost timp de peste 15 ani director general pentru învățământul preuniversitar, cu responsabilități în elaborarea politicilor, organizarea examenelor naționale, elaborarea și implementarea curriculumului, inspecția școlară, concursurile școlare și activitățile extrașcolare etc. În prezent este directorul Unității de Management al Proiectelor cu Finanțare Externă din Ministerul Educației, responsabil cu implementarea proiectului ROSE.