„De ani buni, una dintre temele pe care le dau frecvent studenților de la cursul de Pedagogia învățământului superior, este să redacteze un eseu pe tema Universitatea mea, în care li se cere să-și prezinte, temeinic și argumentat, viziunea lor privitoare la modelul unei instituții de învățământ superior. Nu una de succes, ci exact aceea care să le asigure propriul lor succes, academic, personal și profesional, să le dea șansa de a se proiecta ca oameni ai viitorului, în relație cu o universitate care să le asigure tranzițiile lor spre viitor. Și de aici pornește un drum lung, de aproape un semestru, cu multiple consultări, cu construcții și ezitări, cu reveniri și consolidări dar, până la urmă, cu reale împliniri și cu un profit intelectual semnificativ.
Dacă premisele au fost enunțate, să ne gândim acum, la situația fericită, căreia i-am fost parte în acest weekend, când unor tineri, liceeni și studenți, li s-a cerut ca, în mai puțin de 24 de ore, să elaboreze un proiect complex, care să descrie viziunea echipelor despre o Universitate ROSE (acceptând jocul metaforic), o instituție autentică, una fundamentată pe principiile dinamice ale tranzițiilor, pentru că asta valorizează și consolidează ROSE. Și ce să vezi, nu mai puțin de 17 proiecte ne-au fost oferite spre jurizare, cu o bogăție de idei, cu misiuni proprii, cu structuri organizatorice, cu valori și cu scenarii educaționale, care puteau sa impresioneze și cel mai avizat juriu. Minunat a fost altruismul autorilor, toți si-au gândit proiectele, nu numai în raport cu propriile lor nevoi și așteptări, ci și în relație cu evoluțiile societății educaționale, cu modelele europene (despre care am vorbit pană acum în cele nouă numere ale newsletter-ului, publicate deja), ducând standardele de exigență în proiectare, redactare și prezentare, la nivelul înaltelor așteptări academice. Asta din perspectiva juriului și a unei părți a audienței, pentru că, de cealaltă parte, au fost atât de apreciate dramatizările puse in scenă și adevăratele ”show-uri educaționale”, dacă le putem numi așa, prin care s-au angajat energii de motivare, susținere și de convingere a celeilalte părți a juriului, publicul (care au fost chiar proprii lor competitori).
Ce poate fi mai extraordinar, din perspectiva finalului unui asemenea eveniment care, deși nu a fost despre premii, a fost despre premianți, decât să constanți că, între opțiunile publicului și cele ale juriului, coincidența ierarhiei a fost apropiată de suprapunere … Da poți să tragi cel puțin o concluzie, că ai în față o generație frumoasă, care pare că știe deja să evalueze si să respecte rezultatele acesteia, să-si aprecieze competitorii si să-și cunoască propriile avantaje competitive, o generație matură si cred eu, deja pregătită pentru tranzițiile care vor urma … tranzițiile către viitor, al lor personal, al comunităților din care fac parte, cu prietenii dar și cu competitorii lor și al societății educate, naționale și europene, care merită ce este mai bun de la acești copii minunați și pentru acești copii minunați … Și apreciem noi, tranzițiile în care ROSE i-a angajat pe deplin, le-au oferit tot ceea ce ei meritau, adică ceea ce putea fi mai bun, o educație aleasă, una pentru viitor!”
Romiță Iucu – coordonator al Subgrupului pentru Diplomă Europeană din cadrul Grupului FOR EU – Comisia Europeană