Un webinar susținut de conf. univ. dr. Otilia Clipa și conf. univ. dr. Maria-Doina Schipor, de la Facultatea de Științe ale Educației a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava
Luni, 18 aprilie 2022, începând cu ora 18:00, în cadrul cadrul Proiectului privind Învățământul Secundar – ROSE a fost organizat, ca parte a „Lunii părinților ROSE”, webinarul „Cum învață elevii? Psihologia creativității și a învățării”.
Susținut de conf. univ. dr. Otilia Clipa și conf. univ. dr. Maria-Doina Schipor, cadre didactice la Facultatea de Științe ale Educației a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, evenimentul a adus în atenția participanților aspecte interesante din domeniul psihologiei educației, într-o discuție cu părinții despre modalitățile prin care elevii ajung să dobândească competențele necesare în cadrul activităților de învățare din liceu.
Conf. univ. dr. Otilia Clipa este cadru didactic la Facultatea de Științe ale Educației a Universității Ștefan cel Mare din Suceava, dezvoltând o carieră în domeniul Științelor Educației prin coordonarea activităților educaționale de practică pedagogică, a multor activități extracurriculare și a predării cursurilor de Teoria si metodologia evaluării, Psihopedagogia jocului, Metodologia cercetării, Politici educaționale și sociale și a Proiectelor educaționale. A coordonat apariția a peste 18 cărți, 12 capitole la edituri recunoscute naționale și internaționale și peste 60 de articole publicate în reviste de specialitate.
Conf. univ. dr. Maria-Doina Schipor este, de asemenea, cadru didactic la aceeași facultate a universității sucevene. Are 23 de ani de experiență didactică la nivel universitar, predând disciplinele Psihologia educației, Psihologia dezvoltării, Psihopedagogia copiilor cu dificultăți de învățare și tulburări de comportament, Abordari umaniste în consiliere. Este autor a trei cărți și a publicat peste 50 articole în reviste de specialitate. A participat în 17 proiecte și are peste 10 ani de experiență în consiliere și psihoterapie.
Creativitatea este inteligența care își permite să se distreze
Definită drept abilitatea de a genera produse care sunt atât noi (originale și neașteptate), cât și potrivite (utile, adaptative pentru realizarea unei sarcini, creativitatea este, privită într-o abordare creativă, un alt tip de inteligență: aceea care își permite să se distreze. Creativitatea apare, astfel, la intersecția a trei factori: motivația intrinsecă, deprinderile personale de gândire și de muncă, dar și deprinderile și caracteristicile fiecărui domeniu.
Această convergență este numită de specialiști drept „stare de flow”, o stare mintală în care o persoană care realizează o anumită activitate este imersată complet înr-o stare de focalizare, implicare completă și de încântare față de acea activitate, fiind, așadar, o stare de motivare optimă, care cuprinde nouă dimensiuni:
- Focalizarea intensă și concentrată asupra momentului prezent;
- Contopirea acțiunii și conștientizării;
- Scăderea conștientizării reflexive;
- Un sens al controlului personal asupra situației;
- Distorsiunea, alterarea percepției timpului;
- Motivare intrinsecă – experiență autotelică;
- Feedback imediat;
- Resimțirea potențialului de a reuși
- Integrarea profundă în experiență, cu neglijarea altor nevoi.
Discuția a continuat cu o introducere în lumea adolescenților, în care au fost prezentate câteva dintre caracteristicile generale ale vârstei. Amintim aici: maturizarea și integrarea în societatea adultă, intensa dezvoltare a personalității sau creșterea importanței apartenenței la grupul de covârstnici.
Adolescența, o perioadă de adaptare și autocunoaștere
În continuare, conf. univ. dr. Maria-Doina Schipor a subliniat, drept cuvânt cheie pentru adolescență, adaptabilitatea, fie că vorbim despre cadrul educațional, familal sau cel al prietenilor. Astfel, în adolescență, copiii își dezvoltă aptitudini și motivații noi, „achiziționează” modalități noi de a învăța, acordă o mai mare importanță autoevaluării și sondării propriilor forțe de competiție.
Un alt concept cheie care caracterizează adolescența este emoția. „La creierul adolescentului, emoțiile se activează în zona amigdalei, o zonă responsabilă de emoțiile legate de frică și furie, fiind un fel de radar al pericolelor, identificând stimulii din jur mai degrabă ca fiind pericole. Creierul adultului, pe de altă parte, dezvoltă o reacție în zona cortexului prefrontal, acolo unde emoțiile sunt integrate cognitiv, comparate și analizate în exprimarea trăirilor. Concluzia? Creierul unui adolescent este încă în construcție până în jurul vârstei de 20, poate chiar 25 de ani”, a remarcat conf. univ. dr. Maria-Doina Schipor. Astfel, creierul adolescentin tinde să interpreteze greșit expresiile faciale, utilizând mai puțin cortexul pentru realizarea acestui lucru și reacționând emoțional mai rapid, interpretând, de cele mai multe ori ca furie expresii care nu au legătură cu furia.
Pornind de la aceste aspecte, conf. univ. dr. Otilia Clipa a contextualizat emoțiile într-o situație concretă din viața adolescenților, când acestea se manifestă sub forma anxietății prezentă, de cele mai multe ori, în preajma examenelor. Cum poate fi aceasta identificată? Prin trăiri de tipul „simt cum inima îmi bate mai repede ca de obicei”, „am fluturi în stomac”, „îmi tremură mâinile”, „îmi este dificil să îmi amintesc ce am învățat” sau „mă îngrijorez să nu fac ceva greșit”.
Pentru a putea trece peste starea de anxietate dezvoltată în perioada examenelor, conf. univ. dr. Otilia Clipa recomandă recadrarea examenelor și a evaluării ca fiind, mai degrabă, un proces de feedback care urmărește să îl dezvolte pe cel „evaluat” și să îi contureze o direcție în care să acționeze pentru a ajunge pe drumul urmărit.
„Pentru a evita apariția situațiilor de anxietate în rândul elevilor și studenților, cadrele didactice ar trebui să utilizeze metode alternative de evaluare, să utilizeze bareme de notare discutate și agreate cu elevii și studenții fie înainte, fie după test, să analizeze rezultatele obținute și să formuleze direcții de dezvoltare, pornind de la acestea, dar și să introducă forme diferite de evaluare, fie că vorbim despre interevaluare, autoevaluare sau autonotare controlată”, a remarcat conf. univ. dr. Otilia Clipa în cadrul webinarului.
Pe de altă parte, remarcă conf. univ. dr. Otilia Clipa, „părinții ar trebui să le ofere copiilor atât susținere afectivă (feedback pozitiv, atmosferă caldă în familie, menținerea încrederii în capacitatea adolescentului), cât și susținere cognitivă (prin stabilirea obiectivelor de dezvoltare împreună cu adolescentul, prin stabilirea unui program de învățare special conturat pornind de la nevoile acestuia, dar și prin alegerea unor modalități de învățare adaptate stilului și personalității adolescentului)”.
Înregistrarea completă a evenimentului „Cum învață elevii? Psihologia creativității și a învățării”, desfășurat în cadrul „Lunii părinților ROSE”, poate fi urmărită pe canalul oficial de YouTube.
Mai multe informații despre evenimentele organizate de ROSE în cadrul campaniilor de sensibilizare a profesorilor, elevilor și părinților pot fi consultate pe site-ul www.rose-edu.ro, pe paginile de Facebook și Instagram ROSE, dar pot fi solicitate și la adresa de mail office@edu-rose.ro.
