Elevii ROSE care au avut bucuria de a deveni studenți în universitățile românești actuale în primul lor an de studiu se vor bucura de o „surpriză pozitivă” academică pe care nu au sperat-o și despre care li s-a vorbit prea puțin în această perioadă marcată de alte priorități sociale și educaționale.

Zece dintre universitățile românești sunt membre ale unor rețele europene de universități, trei dintre acestea în primul val de acces și șapte în valul al doilea, toate fiind și universități beneficiare de granturi ROSE.

Dar ce sunt aceste Alianțe de Universități Europene și ce schimbări vor produce, nu numai la nivelul instituțiilor de învățământ superior din România, cât mai ales asupra fiecărui student în parte? Iar cum printre fericiții beneficiari ai acestor dezvoltări strategice sunt și studenții din universitățile românești care au reușit să-și câștige un loc binemeritat în aceste structuri asociative ale universităților (mulți dintre ei fiind foști elevi ROSE și actuali studenți ROSE), apreciem că le-ar fi binevenite câteva explicații privitoare la implicațiile acestor schimbări educaționale asupra destinului lor.

Studenților noștri ROSE le vom dedica în fiecare număr al newsletterului câte un articol privitor la schimbările care le vor marca destinele lor academice în viitorul apropiat, deși se poate spune cu certitudine că o primă rundă a acestor schimbări produce deja efecte care le vor putea influența viața studențească chiar din primul an de studiu, adică încă de pe acum.

Subiectele vor încerca să acopere, de acum înainte, principalele idei în jurul cărora gravitează punctele forte, dar și limitele alianțelor europene de universități:

  • contextul politic european care a produs această reformă profundă asupra învățământului superior, cu o poveste ”politică” extrem de interesantă, care are în prim-planul său un personaj politic european bine-cunoscut;

  • efectele asupra dezvoltării instituționale și a viitorului cadru legal de funcționare a universităților europene până în 2025, cu un posibil răspuns la întrebarea dacă ceea ce știm noi acum despre organizarea universității românești va mai fi de așteptat să reprezinte realitatea viitorului foarte apropiat;

  • soarta diplomelor care li se vor elibera studenților înmatriculați acum la aceste universități, luând în calcul faptul că acestea vor fi radical schimbate, se vor numi diplome europene și vor avea un cadru legal diferit de aplicare;

  • sistemul de asigurare a calității educației va cunoaște o schimbare profundă, accentul mutându-se de la nivelul național la nivelul european, iar studenții noștri, atât de interesați de procesele de evaluare a calității programelor de studii, vor fi în mod diferit implicați;

  • reconsiderarea întregului traseu academic al studenților, prin reproiectarea experiențelor de învățare și modularizarea curriculei, care va conduce la mult mai multă flexibilitate, la o motivație mai puternică pentru studii dar și la o adaptare mai bună a curriculei la așteptările de pe piața muncii;

  • apariția unor noi forme ale certificărilor denumite in limba engleza ”micro-credentials”, care vor revoluționa complet sistemul de calificări / certificări, dar și relațiile cu formarea și dezvoltarea profesională continuă;

  • lansarea noilor forme de mobilitate, altele decât cele clasice, derulate în maniera unor mobilități Erasmus, acum promovate în forma lor blended, reevaluate în limba engleză prin sintagma ”digital enhanced mobility”, imperativ cerută de organizațiile europene studențești.

Acestea vor fi numai câteva dintre pretextele de intrigă academică” pe care le vom prezenta în fiecare episod al povestirii noastre dedicat viitorului studenților ROSE, proaspăt atrași de universitățile românești, sau de cele europene, (vom vedea cum va fi cel mai potrivit să le denumim către finalul poveștii), după un proces istovitor de admitere. Prea puțini dintre aceștia și-au proiectat un viitor cu adevărat european, dar vor avea plăcuta surpriză ca, după parcurgerea tuturor episoadelor pe care le vom dedica lor în newsletterul ROSE, să afle că povestea poate fi una cu un final fericit și cu oportunități pentru viața lor academică, dar și pentru propria lor dezvoltare profesională… și aceste oportunități, deși traversăm o situație de criză sanitară, se va putea observa că nu vor fi puține…

În același timp, îmi exprim speranța că episoadele pregătite vor avea o ”misiune narativă”, de a spune câte o poveste despre o Europă a educației, oferind și unele reflecții critice, pentru cei interesați de evoluțiile sistemului universitar. Dar, cu atât mai provocatoare sperăm să fie aceste narațiuni, cu cât epilogul lor va fi unul influențat de dimensiunile active ale procesului de europenizare, prin restructurarea instituțiilor de învățământ superior și prin redefinirea vieții academice pentru toți actorii interesați. Dincolo de toate acestea însă, cei mai importanți dintre toți cei cărora li se adresează povestirile noastre academice sunt studenții ROSE, cărora le vom dedica nu numai gândurile scrise, sub forma unei uverturi academice europene, ci și unele evenimente speciale de informare și de training, de tip TED-Ex, Hackaton, Școli de vara / iarnă, cu proiecție și cu țintă precisă – viitorul lor apropiat, pentru a-i pregăti să îndrăznească să creadă că vor putea să ajungă… de la elevii din școlile ROSE, la studenții universităților europene.

 

Prof.univ.dr. Romiță Iucu

Universitatea din București