Obiectivele specifice de cercetare pentru fundamentarea campaniei de comunicare pentru proiectul ROSE au inclus:

• Identificarea beneficiilor sub-proiectelor ROSE la nivelul fiecărui grup țintă: efecte la nivel individual și la nivel instituțional;
• Identificarea percepțiilor grupurilor țintă asupra diferitelor componente ale proiectului ROSE la nivel de liceu (activități pedagogice și de sprijin, activități extracurriculare, activități de renovare și echipamente) – care au fost beneficiile sale, ce a mers bine, ce activități au avut cele mai bune rezultate, ce tip de abordări/acțiuni ar trebui să fie susținute;
• Identificarea percepțiilor grupurilor țintă asupra diferitelor componente ale proiectului ROSE la nivel terțiar – care au fost principalele beneficii, ce a mers bine, ce ar fi trebuit îmbunătățit, ce activități au cele mai bune rezultate din perspectiva nevoilor grupului țintă și a obiectivelor vizate;
• Aprecierea percepției asupra modului de implementare a sub-proiectelor – în ce măsură procedurile au fost clare, dacă au beneficiat de asistență adecvată etc. Exemple de bune practici la nivel instituțional;
• Povești de succes ale beneficiarilor ROSE (de exemplu, membrii grupurilor vulnerabile care au participat la activități ROSE și au făcut tranziția la universitate, au obținut o notă bună la bacalaureat sau și-au schimbat perspectiva despre educație etc.);
• Măsuri care ar putea fi luate în viitor pentru a crește gradul de informare asupra activităților implementate în cadrul ROSE, în vederea asigurării sustenabilității și perpetuării bunelor practici.

Grupurile ţintă incluse în cercetare pentru îndeplinirea acestor obiective au fost:

• Studenți;
• Elevi – beneficiari ai sub-proiectelor ROSE implementate de către licee sau beneficiari ai programelor de vară tip punte, implementate de către universități;
• Elevi din grupurile vulnerabile care nu au fost beneficiari ai sub-proiectelor ROSE;
• Părinți, inclusiv reprezentanți ai asociațiilor de părinți (și alți susținători ai elevilor);
• Personal implicat în implementarea sub-proiectelor ROSE: coordonatori, profesori, mentori, monitori etc.

Obiectivele specifice de cercetare pentru fundamentarea campaniilor de conştientizare destinate elevilor/studenţilor, părinţilor, profesorilor şi comunităţilor/publicului larg au inclus:

În ceea ce privește nivelul secundar:
• Evaluarea atitudinilor părinților și elevilor din licee ROSE față de educație și de importanța școlii pentru succesul în viață: ce vor să devină în viață, care sunt motivațiile lor pentru aceste planuri de viitor; care sunt modelele lor etc.;
• Identificarea factorilor educaționali și personali care împiedică tranziția elevilor de liceu la învățământul terțiar, inclusiv abandonul, refuzul de a se înscrie la examenul de bacalaureat sau obținerea unei medii scăzute la examenul de bacalaureat;
• Identificarea „poveștilor de succes” despre importanța învățământului secundar și terțiar și a beneficiilor aduse de performanța școlară;
• Identificarea factorilor care influențează motivația elevilor în ceea ce privește participarea școlară la nivel secundar superior și terțiar, în special a celor din grupuri vulnerabile;
• Preferințe față de canalele de comunicare;
• Evidențierea unor posibile mesaje care ar putea fi utilizate în cadrul campaniilor de comunicare, pentru a mobiliza publicurile latente.
• Pentru a oferi informații, posibile mesaje, care ar putea fi utilizate în cadrul campaniilor de comunicare pentru a sensibiliza elevii și profesorii.
În ceea ce privește nivelul terțiar:
• Evaluarea atitudinilor studenților din universităţi ROSE față de educație și față de importanța educației terțiare pentru succesul în viață;
• Evaluarea atitudinilor profesorilor față de tipul de activități finanțate în cadrul ROSE, din perspectiva relevanței lor în contextul nevoilor grupului țintă, respectiv al succesului în profesie și în viața personală;
• Identificarea factorilor care duc la părăsirea timpurie a învățământului terțiar sau care previn retenţia, care sunt factorii de risc;
• Identificarea poveștilor de succes;
• Evidențierea unor posibile mesaje, care ar putea fi utilizate în cadrul campaniilor de comunicare, inclusiv pentru a mobiliza publicurile.
• Pentru a oferi informații, posibile mesaje, care ar putea fi utilizate în cadrul campaniilor de comunicare pentru a sensibiliza studenții și profesorii.

Grupurile ţintă incluse în cercetare pentru îndeplinirea acestor obiective au fost:

 

• Liceeni și studenți (inclusiv studenți reprezentanți ai federațiilor studențești) din licee/universităţi ROSE;
• Profesori de liceu; profesori implicați în ROSE și profesori neimplicați în ROSE;
• Cadre didactice universitare, inclusiv reprezentanți ai sindicatului, și ai managementului universitar;
• Profesori de liceu/elevi care nu au fost implicați în sub-proiectele ROSE și care ar putea face parte din categorii de public latente;
• Personal implicat în implementarea sub-proiectelor ROSE: coordonatori, profesori, mentori, monitori etc;
• Părinții (susținătorii) elevilor de liceu;
• Experți în domeniu.

Instituțiile incluse în activitățile de cercetare:

Licee care au implementat proiecte ROSE, distribuite pe trei categorii: licee cu performanță redusă (rata abandonului școlar, rată scăzută de absolvire, rată scăzută de participare la bacalaureat, rată scăzută de promovare la examenul de bacalaureat), liceele cu performanță medie pe aceiași indicatori (unde indicatori precum rata abandonului școlar, rata de absolvire, rata de participare la bacalaureat, rata de promovare la examenul de bacalaureat au rămas relativ ne-schimbaţi în ultimii ani) și liceele de înaltă performanță, licee care au o evoluție bună a acestor indicatori în ultimii 3 ani – rata crescută de participare și promovare la bacalaureat, rata scăzută a abandonului școlar;

Facultăți care au implementat sub-proiecte ROSE; din facultățile eligibile. Au fost selectate sub-proiectele ca unitate de analiză, astfel încât să avem: sub-proiecte care au vizat sprijinul studenților înscriși în primul an în universitățile de stat, cu risc de abandon școlar; sub-proiecte de tip punte care au constat în sprijinirea universităților pentru desfășurarea de cursuri sau alte activități relevante, în special la nivelul campusului universitar, pentru elevii de liceu, în special pentru cei defavorizați; sub – proiecte care au constat în înființarea unor centre de învățare – un mecanism suplimentar de sprijin pentru studenții cu risc.

Universul ROSE

Dacă prin adresabilitate înțelegem totalitatea persoanelor către care este direcționată comunicarea, putem spune că, în cazul proiectului ROSE, universul este unul de mare amploare pentru că include:
• Elevi înscriși în 900 de licee publice cu performanțe reduse (reprezentând 63% din liceele publice), în special elevi din grupuri defavorizate şi părinţii/familiile acestora,
• Directorii și profesorii, personal cheie din liceele sprijinite prin proiectul ROSE,
• Studenți înscriși în primul an de studiu în 47 de instituții de învățământ superior, în special studenți din grupuri defavorizate şi părinţii/familiile acestora;
• Personalul celor 312 facultăți publice din instituțiile publice de învățământ eligibile (reprezentând aproximativ 90% din toate facultățile din universitățile publice).
• Personal din cadrul instituţiilor implicate în proiect Ministerul Educaţiei, Centrul Național de Evaluare și Examinări, Institutul de Științe ale Educației, Inspectorate Şcolare, Case ale Corpului Didactic.

Imagine de ansamblu asupra publicurilor cheie ale proiectului ROSE

1. Profesori, directori și alt personal cheie din licee ROSE;
2. Elevii de liceu, inclusiv reprezentanți ai consiliilor elevilor/ asociațiilor de elevi din licee ROSE;
3. Reprezentanți ai asociațiilor de părinți din licee ROSE;
4. Studenți din instituții de învățământ terțiar, inclusiv reprezentanți ai asociațiilor studențești din universităţi ROSE;
5. Profesori și autorități din instituțiile de învățământ terțiar ROSE;
6. Primarii și alți reprezentanți ai autorităților locale din comunităţile în care s-au derulat/se derulează proiecte ROSE;
7. Lideri cheie de opinie atât la nivel național, cât și local (din domeniul educaţiei, al parenting-ului, vedete, sportivi etc.);
8. ONG-uri şi federaţii care activează în domeniul educaţiei, al susţinerii diversităţii şi al incluziunii.
9. Mass-media centrală și locală;
10. Reprezentanţi ai comunităţilor în care s-au derulat/se derulează proiecte ROSE.
În vederea unei cât mai bune proiectări asupra audiențelor vizate a comunicării axelor strategice, o primă profilare a publicurilor țintă principale indică o serie de aspecte specifice, care sunt prezentate mai jos în funcție de caracteristicile de segmentare strategică VALS după nevoi, atitudini, valori, stiluri de viață etc. În acest sens, fără a considera că propunerea epuizează variantele existente ale realității complexe a liceenilor, evidențiem mai jos și o serie de tipologii posibile.

Profilul elevilor (învățământ secundar superior)

 Nevoile liceenilor, puse în coroborare cu resursele la care au aceștia acces, se pot împărți pe mai multe componente:
Componenta/dimensiunea socio-emoțională, stima de sine, încrederea în forțele proprii
• Încrederea în forțele proprii și stima de sine sunt identificate de către elevi ca factorii determinanți ai succesului școlar și ai succesului în viață. Elevii au nevoie să primească sprijin emoțional din partea familiei, a școlii și a consilierilor școlari, pentru a face față cerințelor școlare. Mai ales atunci când se confruntă cu dificultăți, au nevoie să fie cineva lângă ei și să le spună că ”pot”, că au capacitatea de a învăța și mai ales, să le spună „cum să reușească”.
• Tinerii care provin din familii cu părinți plecați să muncească în străinătate au nevoie de sprijin emoțional și consiliere, mai ales dacă trebuie să aibă grijă și de frați mai mici.
• În ultimul an, o dată cu trecerea cursurilor în mediul on-line, la nivel liceal, se constată o creștere a nevoilor de consiliere școlară a elevilor.
• De asemenea, modelul societal, orientat spre valorile materiale și dorința de câștig rapid, a generat la nivelul tinerilor o debusolare la nivelul valorilor axiologice (munca, cunoașterea, solidaritatea, moralitatea). Elevii nu sunt dispuși să acorde multe ore învățatului, iar cunoașterea lor este una superficială, fără o bază solidă, care să le ofere posibilitatea de a ajunge la o cunoaștere aprofundată.
• În perioada liceului are loc trecerea de la perioada de dependență față de familie la deschiderea către lume şi căutarea identității. Pentru împlinirea acestor nevoi, este esențială pentru adolescent găsirea unui grup în care să se integreze, cu ajutorul căruia sa se dezvolte şi să se individualizeze, în care să își exprime personalitatea. Este şi motivul pentru care acceptarea de către un grup devine factorul cel mai important în adolescență. Iar acest grup de apartenență poate fi unul care să favorizeze, să stimuleze învățarea, sau dimpotrivă, să o inhibe, să îi determine pe elevi să renunțe la școală. Profesorii menționează că în cazul unor elevi vulnerabili (cu părinți plecați în străinătate, cu o situație materială precară, cu familii dezorganizate care nu valorizează educația) grupul de apartenență este mult mai puternic decât școala, iar acești elevi ”nu mai pot fi salvați”.

Performanța școlară, componenta cognitivă

• Tehnicile de învățare eficientă sunt tot mai des invocate ca factori ai succesului școlar atât de către profesori cât și de elevi. Atunci când volumul și complexitatea informațiilor cresc, devine tot mai evident că elevii nu știu cum să învețe.
• Lipsa lecturii, exercițiul în lucrul cu cartea, este un alt factor care influențează performanța școlară și încrederea în sine. Elevii care citesc puțin sau deloc au un vocabular sărac, nu își pot argumenta și susține ideile și opiniile, iar acest lucru le determină o stimă de sine scăzută și autoexcludere. Una din explicații ar fi că tinerii nu au fost încurajați de către părinți să citească și nu au avut acces la cărți în copilăria primară, iar altă explicație ține de alocarea unui timp din ce în mai crescut mediului virtual.
• Materiile din sfera reală și mai ales matematica sunt considerate a fi cele mai dificile, atât de către elevi, cât și de către profesori. Pe de o parte, acestea necesită o mai mare aplecare spre studiu a tinerilor, muncă mai multă și ei nu sunt dispuși să le investească, iar pe de altă parte programa școlară este foarte stufoasă, iar profesorii nu au timpul necesar pentru a explica și relua conceptele neînțelese.
• Faptul că elevii care urmează un profil vocațional trebuie să dea examenul de bacalaureat la aceleași materii ca și colegii lor de la liceele teoretice generează nevoia de a munci suplimentar pentru a recupera decalajul.
• Conținuturile din manualele școlare și prezentarea lor de către profesori nu sunt pe înțelesul copiilor. Se constată o mare nevoie de a le face accesibile, ”prietenoase”, pentru ca tinerii să fie provocați să învețe.

Alegerea unui traseu educațional și profesional

• Nevoia de sprijin și consiliere pentru alegerea unui traseu în viață este identificată de către profesori la o bună parte dintre elevi. Aceștia au nevoie de susținere în identificarea abilităților și a competențelor pe care le dețin și în alegerea unui traseu profesional cât mai potrivit pentru ei.
• Dacă ne gândim la elevii care urmează un liceu vocațional sau un profil tehnologic pentru că au fost repartizați de un calculator sau pentru că rezultatele lor la examenul de capacitate au fost slabe, atunci este oarecum evident că aceștia nu se regăsesc în ceea ce au de învățat pe parcursul liceului. Acești elevi au nevoie de sprijinul unui consilier pentru că le lipsește motivația de a termina liceul, de a-și da atestatul profesional și de a participa și promova examenul de bacalaureat.
• Referitor la învățământul terțiar, profesorii observă și un anumit pragmatism al unor elevi, aceștia se orientează spre meserii considerate valorizate și bine plătite din cadrul spre exemplu al Ministerului Apărării Naţionale, urmând cursurile Academiei de Poliție, Academiei de Studii Economice, Politehnicii, sau ale facultăţii de medicină.

Materiale

• Pentru respondenţi ”nevoi materiale” înseamnă lipsa banilor pentru naveta la liceu, lipsa suportului financiar al familiei pentru a finaliza studiile liceale sau pentru a continua la nivel terțiar. Au fost menționate cazuri de elevi care au renunțat la liceu pentru că nu aveau bani de navetă, precum și cazuri de elevi care au trebuit să își găsească un loc de muncă pentru că, mai ales în ultimul an, părinții lor și-au pierdut slujbele.
• Pentru elevii din mediul rural care trebuie să facă naveta la liceu, se adaugă probleme legate de timpul și de oboseala cauzate de deplasarea casă-școală.
Cercetarea calitativă a pus în evidență următoarele percepții și atitudini cu privire la:

Mediul școlar: conform interviurilor, atmosfera de la școală este una plăcută, elevii se simt bine, nu sunt stresați. Le place că au colegi cu pasiuni, preocupări și personalități diverse. La capitolul dificultăți, vorbim de dificultățile generate de trecerea de la gimnaziu la liceu. Acest aspect s-a resimțit mai ales în ultimul an, când elevii nu au interacționat față în față cu ceilalți colegi sau cu profesorii.

Colegii: din afirmațiilor de elevilor, putem vorbi de coeziune mai degrabă la nivel de grup mic de tip ”bisericuțe” și mai puțin la nivel de clasă. Se poate vorbi de „generația extremelor”, în sensul că elevii se împart polarizat, în foarte buni și foarte slabi la învățătură. Top of mind: amuzament, distracție, familie, liniște, inteligenți, sociabili, unitate, opinii diferite, nebunie, haos, sinceritate, prietenie, dor, imaturitate, adaptabilitate, superficialitate, înțelegere, comunicare, implicare, responsabilitate.

Profesorii: sunt percepuți ca răbdători și deschiși, explică mult atunci când elevii nu înțeleg. Tinerii au menționat cel puțin un profesor pe care îl admiră, care îi inspiră. Ei apreciază atât calitățile pedagogice, dedicarea pentru meserie, dragostea pe care le-o insuflă pentru învățătură, cât și atitudinea generală față de elevi și susținerea pe care le-o acordă. De cele mai multe ori, cel mai admirat profesor este dirigintele, fapt care dovedește că primează dimensiunea emoțională și nu neapărat cea a competenței profesionale. Top of mind: implicați, determinați, deschiși, exigenți, înțelegători, răbdători, calmi, devotați, bunătate, comunicativi, prietenoși, profesioniști, indulgenți, pedagogi.

Bullying: elevii nu menționează cazuri de blamare sau tratament diferit din partea profesorilor. Cazuri de excludere, marginalizare și jigniri au loc între elevi. Principalul motiv invocat este apartenența la grupuri diferite și interesul pentru învățătură. Elevii care sunt mai buni la învățătură sunt ironizați de către ceilalți.

Principalele valori ale liceenilor ROSE se pot încadra în următoarele dimensiuni:
• Auto-realizare;
• Auto-considerație;
• Sentiment de împlinire;
• Respect din partea altora;
• Relații calde cu alții (profesori, elevi).

Succesul în viață este definit de unii elevi ca echilibru emoțional (”a fi bine tu cu tine însuți”, ”împlinire”, ”armonie”), fiind cel care le dă posibilitatea de realizarea la nivelul aspirațiilor. Alții definesc succesul legat de cariera profesională, muncă, familie, atingerea scopurilor și a obiectivelor propuse.
La capitolul modele de viață, printre persoanele admirate nu au fost menționate persoane/personalități publice. O bună parte dintre elevi își admiră părinții (mama/tatăl), pentru că reușesc să facă față cu tenacitate greutăților vieții de zi cu zi.
Școala este considerat un factor important care determină reușita în viață. În școală elevii se descoperă pe sine, își identifică abilitățile și competențele, interacționează cu alții asemănători și cu profesori diverși. Pe lângă cunoștințele acumulate, elevii își formează personalitatea, caracterul, și aderă la regulile dezirabile din punct de vedere social. Pe de altă parte, școala generează și o anumită uniformizare prin modul de abordare a elevilor, la nivel de grup și nu la nivel de individ.
Alți factori care contribuie la reușita în viață din perspectiva lor sunt: susținerea familiei (suport material și financiar), încrederea în sine, capacitatea de a relaționa cu alții (inteligența emoțională), munca, valorile transmise de familie, determinarea (disciplina), dorința de a reuși, grupul de apartenență, oportunitățile (locuri de muncă identificate, profilurile facultăților).
Continuarea studiilor la nivel terțiar este atractivă pentru elevii care urmează licee teoretice. Elevii care urmează un profil vocațional (învățători-educatoare, mecanic auto, ospătar, bucătar etc.) sunt orientați spre angajare. O parte dintre aceștia își găsesc locuri de muncă din perioada de practică, iar o parte sunt tentați să migreze pentru a munci în străinătate, mai ales dacă au și părinții plecați.
Decizia de a urma o facultate este luată de elevii înșiși în urma consultării cu părinții, profesorii și/sau consilierul școlar, dar și cu prieteni, colegi mai mari. În anumite cazuri, profilul facultății este ales pornind de la identificarea abilităților/competențelor în urma testelor de aptitudini sau pasiunilor și intereselor proprii. În plus, elevii se uită și pe piața muncii pentru a identifica domeniile în care există locuri de muncă mai bine plătite. Facultatea înseamnă o pregătire suplimentară, mai multe opțiuni, posibilități de a avea o meserie prestigioasă și bine plătită, un trai mai bun.
S-au conturat, de asemenea, și elemente ale stilului de viață al liceenilor:
Activități: o parte dintre elevi se implică în activități de voluntariat, fac parte din organizații de tineret. Aceste competențe civice sunt valorizate pentru că dezvoltă abilitățile de a comunica în diferite medii, de a înțelege diferite puncte de vedere, de a comunica. Apoi, implicarea civică este încurajată și pentru că înseamnă și apartenența la un grup social și reducerea posibilităților de a manifesta comportamente riscante.
Interese: în contextul ultimului an, mediul virtual reprezintă pentru ei o modalitatea de petrecere a timpului liber, de a comunica cu ceilalți, dar și o oportunitate de învățare și informare. Ei și-ar dori ca în procesul instructiv-educativ, tehnologia să fie utilizată în mai mare măsură. Muzica, limbile străine, dar și sportul sunt domenii care suscită interesul elevilor, o parte dintre aceștia având diverse pasiuni în aceste domenii.

Profilul profesorilor și al personalului implicat în implementarea sub-proiectelor ROSE

La nivel de licee (coordonatori, monitori, profesori), se poate vorbi de următoarele nevoi şi resurse:

Dotări materiale
• Lipsa dotărilor materiale și a spațiului necesar;
• Lipsa tehnologiei (calculatoare, imprimante, table inteligente).

Activități pedagogice
• Manuale școlare/conținuturi educaționale greoaie, nu sunt pe înțelesul copiilor;
• Materie stufoasă și care nu este organizată în funcție de nivelul de înțelegere al copiilor;
• Profesorii de la colegiile tehnologice trebuie să parcurgă aceeași materie pentru BAC în ore mai puține decât cei de la liceele teoretice;
• Clase de elevi cu un efective mari.

Specializare și pregătire continuă
• Metode și tehnici de predare on-line;
• Restructurarea conținuturilor astfel încât să fie înțelese de către elevi.

Socio-emoționale
• Lipsa coeziunii la nivelul grupului de profesori, fiecare profesor este orientat spre materia lui, fără a coopera cu ceilalți colegi;
• Modalități de abordare a elevilor, sfaturi și discuții utile.

Dezvoltare personală
• Relaționare cu elevii din medii familiale diferite;
• Metode de creștere a motivației, interesului și a implicării elevilor în activitățile didactice;
• Comunicarea cu părinții;
• Reticența la nou;
• Cunoașterea, asumarea și performarea rolului de profesor.

Acest grup țintă manifestă o serie de percepții și atitudini specifice, pe diverse paliere:
Școala ca mediu educațional: profesorii sunt dedicați meseriei lor și au vechime la catedră. Ei sunt legați afectiv de elevi, mai ales de cei cu probleme de familie care sunt în risc să nu își finalizeze studiile. Se implică în a le oferi suport și soluții pentru a nu abandona școala. Îi ajută pe elevi și părinți să conștientizeze că traseul de viață va fi altul, dacă nu își finalizează studiile, cel puțin, până la nivel de examen de bacalaureat.

Relațiile cu colegii: mai multe opinii au conturat imaginea unui corp profesoral care nu este unul unit în scopul de a acționa în interesul elevilor. Profesorii nu comunică între ei pentru a-și împărtăși experiențele de la clasă. Nu își împărtășesc problemele sau succesele pentru a de dezvolta împreună. Se constată o oarecare inerție la schimbare, reticență la nou.

Relații cu elevii: relaționare și comunicarea cu elevii este una formală și se reduce de cele mai multe ori la actul didactic. Nu întotdeauna profesorii cunosc istoricul de viață al elevilor, nu le știu problemele de zi cu zi.
Printre valorile profesorilor de liceu se regăsesc următoarele:
• Prestigiu;
• Sentiment de împlinire;
• Respect din partea elevilor;
• Relații calde cu alții (profesori, elevi, comunitate).

Profesorii își doresc creșterea prestigiului personal și al școlii prin implementarea de programe educaționale care să determine îmbunătățirea mediului școlar, prin dotările realizate și rezultatele școlare. Își doresc ca atunci când se întâlnesc cu foști elevi să fie apreciați și să știe că și-au pus amprenta asupra lor ca oameni. Profesorii își doresc ca ai lor elevi să reușească să își finalizeze studiile liceale, să își ia atestatele profesionale, să își găsească un loc de muncă și pentru acest lucru îi sprijină la prin proiectele pe care le implementează. De asemenea, vor să dezvolte cu elevii relații bazate pe încredere și respect reciproc. Ei vor să se apropie de elevi, să le înțeleagă problemele emoționale și de învățare și să le acorde suportul necesar pentru a reuși.
În concluzie, se poate spune că profesorii de liceu implicați în ROSE cuprind în stilul lor de viață următoarele:

Activități: profesorii care predau materii incluse în examenul de bacalaureat, în clasa a XII fac activități de pregătire pentru examenul de bacalaureat pro-bono. Fiecare elev care ia examenul de bacalaureat le trezește un sentiment de împlinire.

Interese: profesorii sunt interesați de tehnologie și de cum poate fi utilizată aceasta în educație. Participă la cursuri de formare și informare cu privire le acest lucru.

Doresc să învețe cum să se organizeze mai bine și cum să se apropie mai mult de elevi pentru a le insufla dragostea de învățătură.

Profesorii de liceu consideră că beneficiile proiectului ROSE pot fi:
• Socio-emoționale
• Creșterea coeziunii de grup;
• Auto-cunoaștere;
• Satisfacții profesionale determinate de creșterea promovabilității la BAC;
• Alt mod de a percepe rolul de profesor (rolul de facilitator/mentor);
• Creșterea motivației de a lucra cu elevii.

• Dezvoltare personală
• Creșterea capacității de auto-organizare;
• Exersarea unor metode noi/dezvoltarea competențelor;
• Îmbunătățirea comunicării interumane;
• Cultivarea răbdării, a tactului pedagogic, găsirea de noi soluții de predare-învățare;
• Utilizarea instrumentelor de măsurare a progresului.

• Performanțe școlare
• Creșterea participării și promovabilității la BAC;
• Îmbunătățirea performanțelor școlare;
• Posibilitatea de a explica mai bine materia.
• Stimularea elevilor de a corela cunoștințele, aplicarea acestora în contexte practice;
• Încurajarea spiritului critic, a creativității și gândirii libere.

• Relaționale și de comunicare
• Îmbunătățirea relațiilor și a comunicării cu ceilalți elevi;
• Feedback de la elevi;
• Îmbunătățirea relației și a comunicării cu ceilalți profesorii;

• Mediu de învățare stimulativ
• Învățarea s-a realizat într-un mediu stimulativ, relaxant, care a favorizat învățarea;
• Lucrul cu grupe mici de elevi a permis particularizarea învățării în funcție de fiecare elev;
• Adaptarea conținuturilor la mediul on-line;
• Utilizarea tehnologiei achiziționate prin proiect.

• Financiare
• Primirea de gradații;
• Recompense financiare.

Profesorii de la nivel universitar implicați în activitățile ROSE au ca nevoi identificate:
• nevoia de a parcurge o programă stufoasă, de a acoperi materia;
• nevoia de genera rezultate (promovabilitate a materiilor, note bune);
• nevoia de a identifica canale de comunicare cu studenții, de a le înțelege mai bine nevolie, de a-și adapta activitatea de predare nevoilor studenților;
• nevoia de a avea o infrastructură potrivită și adecvată care să contribuie la calitatea actului de predare;
• nevoia de a rezolva decalajul, șocul pe care îl au unii elevi la nivelul anului I.
Dintre atitudinile și percepțiile profesorilor universitari, menționăm:
• Cadrul didactic trebuie să se adapteze continuu la un cumul de factori – cerințele universității, ale programei – disciplinei pe care o predau, nevoile studenților, cerințele pieței muncii;
• Consideră că activitatea de predare la clasă nu este de ajuns pentru a atinge o anumită calitate a actului de predare: nevoia de a depăși sistemul tradițional bazat pe transmitere de cunoștințe și programe stufoase, pentru a ajunge la ceea ce înseamnă formarea de personalități, de a-și pune amprenta nu doar asupra performanței în domeniul materiei predate ci și asupra formării personalității studentului, asupra deprinderilor lui de învățare (responsabilitatea față de anumite sarcini, deprinderile de abordare a unei sarcini, identificare a unor vocații – calități, capacitatea de implicare și de a avea inițiativă, creativitate, identificare a oportunităților, valorificarea celor învățate) ;
• Preocupați de activitățile extrașcolare;
• Implicați îndeosebi în activitățile remediale; percep că activitățile remediale din cadrul sub-proiectelor ROSE îi ajută considerabil prin oportunitatea de a aprofundare a materiei de la clasă, pentru explicarea anumitor conținuturi mai dificile, pentru ameliorarea rezultatelor studenților, pentru creșterea promovabilității anumitor examene mai dificile de la nivelul anului I;
• Entuziasmați de cadul non-formal al întâlnirilor, care creează un alt tip de conexiune cu studenții decât în cadrul tradițional;
• Percep că activitățile din cadrul ROSE influențează considerabil relația profesor-student și contribuie la dezvoltarea unor aspecte formative ale învățării (capacitate de exprimare liberă, argumentare, inițiativă, motivație a învățării).

Reprezentanții managementului universitar au următoarele nevoi identificate:
• Nevoia de a corela investițiile în infrastructură cu cele în resurse umane;
• Nevoia de a menține instituția atractivă și performantă;
• Nevoia de a atinge, menține și îmbunătăți anumiți indicatori de performanță ai instituției: înscriere la facultate – atragerea de studenți, reducerea fenomenului de abandon la anul I, menținerea studenților pe parcursul facultății, rezultate școlare;
• Nevoia de a atrage candidați relevanți pentru facultate/universitate.
Ca atitudini, aceștia:
• Sunt orientați/preocupați de a identifica surse de finanțare care să rezolve anumite probleme la nivel universitar;
• Responsabili cu viziunea de ansamblu a insituției și a misiunii sale;
• Preocupați de eleborarea diverselor strategii de dezvoltare instituțională;
• Responsabili de cantitatea și calitatea „resursei umane” care iese din facultate/universitate;
• Consideră că rolul activităților extra-școlare este unul deosebit de important;
• Sunt mândri de rezultatele sub-proiectelor Rose și le consideră foarte relevante pentru nevoile instituției.

Beneficii ale proiectului ROSE percepute de către liceeni

• Socio-emoționale:
• Creșterea încrederii în sine;
• Creșterea coeziunii de grup;

• Dezvoltare personală:
• Dezvoltarea relațiilor personale;
• Creșterea capacității de auto-organizare;
• Determinare, ambiție, voință, autodepășire;
• Implicare în procesul educațional/ îmbunătățirea modului de a învăța;

• Performanța școlară și dezvoltare cognitivă:
• Obținerea unor performanţe școlare mai ridicate (note mai mari);
• Acumularea de cunoștințe noi și recuperarea informațiilor pe care nu le-au acumulat la timp/nu le-au înțeles într-un timp scurt;
• Înțelegerea materiei și realizarea de conexiuni între cunoștințe;
• Lucrul cu testele pentru examenul de bacalaureat care a dus la creșterea notelor obținute la examen;
• Stimularea gândirii și creativității;
• Promovarea examenului de bacalaureat a permis orientarea spre învățământul terțiar.

• Relaționale și de comunicare:
• Interacțiunea cu profesori care predau la alte clase;
• Îmbunătățirea relației și a comunicării cu profesorii;
• Îmbunătățirea relațiilor și a comunicării cu ceilalți elevi;

• Mediu de învățare stimulativ:
• Învățarea s-a realizat într-un mediu stimulativ, relaxant, care a favorizat învățarea;
• Grupe mici și cu elevi din clase diferite i-au stimulat pe elevi să fie mai îndrăzneți și să pună întrebări;
• Utilizarea tehnologiei achiziționate prin proiect.

• Financiare:
• Elevii care nu aveau posibilități materiale de a achiziționa ore de pregătire suplimentară (meditații) au avut acces la ore recuperare a materiei.

• Consiliere școlară și orientare profesională:
• Descoperirea competențelor și a aptitudinilor proprii.
În concluzie, prezentăm trei tipuri de posibile tipologii de liceeni, așa cum au reieșit din cercetarea calitativă:

Supraviețuitori: elevi dezavantajați care au tendința de a fi depresivi, anxioși, retrași; sunt în risc de abandon școlar, cu rezultate slabe la învățătură; se opresc la nivelul de bază al educației; au probleme financiare, de motivare sau de sănătate; mediul familial nu încurajează educația; familii disfuncționale, violență în familie.

Luptători: elevi dezavantajați care luptă cu toate puterile pentru a scăpa de sărăcie; au atitudini și valori care stau la baza dinamicii sociale, doresc să își organizeze singuri viața, să exploateze posibilitățile; fac consiliere școlară și orientare profesională pentru a-şi crește încrederea în sine; își conștientizează lipsurile educaționale și acționează pentru a recupera decalajele.

Competitivii: sunt ambițioși, mulțumiți de sine, au conștiința statusului social și vor să „ajungă cineva”, beneficiază de susținere din partea familiei atât din punct de vede financiar, cât și psihologic. Își conștientizează lipsurile educaționale și acționează pentru a recupera decalajele.

Profilul studenților

În ceea ce privește nevoile studenților de anul I participanți în proiecte ROSE, menționăm:

Componenta socio-emoțională

• Nevoia ca școala/spațiul educațional să fie și un mediu pentru exprimarea de sine;
• Nevoia de integrare în mediul universitar, nevoia de a aparține unei comunități, îndeosebi în contextul în care a veni la facultate înseamnă și desprinderea de familie, de mediul școlar din comunitatea de acasă;
• Nevoia de ownership – de a simți că școala este (și) a lor, că este un spațiu pe care îl pot folosi, la care pot avea acces oricând.

Nevoi legate de performanța școlară

• Dificultatea rezultată în multe cazuri din decalajul existent între anumite discipline din liceu și cele din facultate, în special în cazul unor materii din domeniul real;
• Dificultatea de adaptare la programul de facultate, la sistemul diferit de evaluare, la perioada de sesiune care evaluează un întreg semestru, în care contează mai mult propria responsabilitate cu privire la pregătirea pentru examene, rutina de învățare, organizarea programului zilnic;
• Nevoia de a găsi mai multă empatie în atitudinea profesorilor, mai multă înțelegere, mai mult sprijin, mai multă căldură.

Astfel, factorii care contribuie la abandon la nivelul anului I țin de o multitudine de aspecte:

• Lipsa suportului familial, exprimat fie prin ne-valorizarea școlii, lipsa așteptărilor cu privire la ce face copilul, lipsa suportului financiar și moral;
• Integrarea/adaptarea dificilă la tot ceea ce înseamnă mediu universitar – cazare, locuire într-un oraș (mediu urban mare de regulă), colectiv de colegi noi, foarte eterogen;
• Influența unor factori externi facultății/universității, care se materializează în tentația de a pleca în străinătate – cel mai adesea pentru muncă sau tentația de a se angaja pe parcursul facultății în locuri de muncă care le acaparează total programul și care îi determină ca, în final, să abandoneze studiile; nivelul de dezvoltare locală, apariția diverselor oportunități de angajare sau de plecare în străinătate pentru angajare sunt factori care, în anumite cazuri, concurează și/sau condiționează oportunitățile participarea școlară;
• Specificul din anul I al unor profile – discipline (în special din zona materiilor reale – matematică, chimie, fizică) al căror nivel este mult peste cel din liceu (în cazul unor instituții) face ca adaptarea unora dintre studenți la acestea să fie una dificilă și să existe procente semnificative de studenți care nu reușesc să acumuleze minimul de credite necesar după finalul anului I.

Printre atitudinile studenților cu privire la educație și școlaritate și la orientare profesională regăsim:

• Decizia de a alege o anumită facultate este una complexă, și, de prea puține ori una bazată pe o consiliere de orientare profesională – au fost exemplificate situații în care decalajul între așteptările cu privire la o anumită facultate și realitate a fost unul semnificativ; au fost menționați ca factori de influență – experiența unor colegi mai mari, cunoștințe, prieteni; influența familiei; percepțiile cu privire la piața forței de muncă – ce facultate îți oferă cele mai multe oportunități, ce profesii ”se caută”, ce profesii asigură un confort finaciar;
• Consideră că sunt importante beneficiile imediate ale educației în general, dar și specific ale unor discipline de învățământ – nu doresc să asmileze conținuturi percepute de ei ca ”balast”, conținuturi care nu vor avea aplicabilitate într-un domeniu profesional; percep într-o măsură mai redusă beneficiile pe termen lung, consideră că școala trebuie să le ofere instrumentele de intrare și integrare pe piața muncii, că trebuie să le dea oportunitatea de a-și obține propriile venituri pe termen mediu sau chiar în paralel;
• Primează, așadar, pentru ei un caracter mai degrabă ”utilitar” al educației;
• Consideră că atitudinea profesorilor ar trebui să fie mai adaptată nevoilor generațiilor actuale și realităților actuale; concret, consideră că profesorii ar trebui să fie mai empatici, mai înțelegători cu privire la preocupările lor și interesele lor, la faptul că au o viață și în afara școlii și la faptul că școala în sine ar trebui să fie mai mult decât un spațiu de învățare-asimilare de cunoștințe;
• Consideră că este relativ dificilă perioada de adaptare la mediul universitar, cea de anul I, în special datorită modului diferit de structurare a programului universitar versus cel liceal;
• Consideră utilă activitatea asociațiilor studențești datorită faptului că le permite identificarea unor oportunități în plan social, profesional, dar și în planul oportunităților de învățare (burse, programe de studiu, traininguri în diverse domenii, internship-uri).

Profilul părinților (susținători) ai elevilor de liceu

Acesta pune în evidență următoarele nevoi, corelate cu resursele (limitate) existente:

Nevoi materiale: o parte dintre ei nu dispun de resursele materiale pentru a susține copiii în școală.
Nevoi socio-emoționale: în general, vorbim despre părinți care nu au beneficiat de o pregătire psihologică și nu cunosc modalități de a-și motiva copiii să nu renunțe la școală; nu știu cum să își susțină copiii să nu abandoneze școala și să realizeze performanțe școlare.
Nevoi legate de susținerea performanței școlare: nu își permit să plătească ore pentru recuperarea materiei.

În acest context, observăm o polarizare a atitudinilor și valorilor acestor părinți:
• O parte dintre părinți valorizează școala și își susțin și își încurajează copiii să obțină performanțe școlare și să meargă la facultate. Comunică cu profesorii și diriginții cu privire la performanțele școlare și prestația copiilor.
• Sunt însă și părinți, mai ales din grupurile vulnerabile (familii disfuncționale, violență în familie, plecați la muncă în străinătate) care nu consideră că școala este importantă și își încurajează copiii să își găsească un loc de muncă.

Părinții privesc beneficiile proiectului ROSE din următoarele perspective:
Socio-emoționale: au simțit că nu sunt singuri, că beneficiază de sprijinul școlii, că profesorii sunt alături de ei și copiii lor.
Financiare: nu au plătit ore de meditații.

Este important să menționăm, în concluzia segmentării și profilării publicurilor cheie, elementele de specificitate ale categoriilor de public care ar putea fi targetate și în demersurile comunicaționale viitoare (publicuri latente). În cercetarea calitativă, criteriile de alegere a elevilor care au făcut parte din proiectul ROSE au avut în vedere dorința / voința elevilor de a participa / de a se implica și îndeplinirea unor criterii de vulnerabilitate stabilite de școală (părinți plecați în străinătate, din mediul rural, din familii monoparentale, orfani, cu părinți în detenție, romi, familii cu venituri mici). Practic, grupul țintă a fost format din elevi care îndeplineau cel puțin un criteriu de vulnerabilitate și își doreau să își îmbunătățească situația școlară la o materie sau să exerseze pentru examenul de bacalaureat. Criteriul performanței școlare nu a fost unul exclusiv.
Ca o concluzie, a rezultat că sub-proiectele au atras mai mulți elevi în grupul țintă mai ales în ultimul an, când activitățile s-au desfășurat on-line. Elevii care nu făceau parte din grupul țintă doreau să își îmbunătățească performanțele școlare și la examenul de bacalaureat. Elevii care nu au făcut parte din grupul țintă au beneficiat de ore de pregătire on-line dacă au dorit. Așa au înțeles mai bine materia și au putut să acopere golurile. Este important de menționat că elevii care au participat la ROSE le-au împărtășit și colegilor lor din cunoștințele achiziționate. Elevii au folosit obiectele (calculatoare, table inteligente, imprimante) achiziționate în proiect.
La începutul proiectului ROSE, profesorii au fost reticenți cu privire la acest proiect. Pe de o parte era ceva nou, pe de altă parte o frână s-a dovedit a fi și birocrația, actele care trebuiau întocmite. În prima fază s-au implicat în proiect profesorii care mai fuseseră implicați și în alte proiecte școlare. Pe parcurs, văzând ca ai lor colegi își pot recupera materia și beneficiază de dotări / renovări, tot mai mulți profesori au dorit să participe la proiect, astfel încât din grup țintă secundar au devenit grup țintă direct.
Aceștia au recunoscut, încă dinainte de intrarea în proiect, următoarele beneficii:
• Creșterea coeziunii de nivelul grupului;
• Schimb de bune practici;
• Utilizarea ghidurilor ROSE;
• Utilizarea dotărilor;
• Îmbunătățirea comunicării cu elevii.
La nivel de universități, s-au observat la alți studenți și alți profesori neimplicați în mod direct în ROSE următoarele caracteristici:
• Atitudine pozitivă cu privire la activitățile proiectului: în nici unul dintre cazurile studiate nu s-a identificat o atitudine de posibilă ”stigmatizare” a celor care au fost implicați în ROSE; în majoritatea cazurilor, activitățile remediale, de exemplu, nu s-au rezumat la un grup specific, au fost deschise, transparente, uneori implicând întregul colectiv de studenți de la nivelul anului I;
• În contextul în care, multe dintre activitățile din ultimul an s-au făcut online, o parte dintre acestea au fost deschise oricărui student care ar fi dorit să participe la ele – aceasta a făcut ca la anumite cursuri, traininguri și prezentări, publicul să fie unul mult mai numeros decât cel prevăzut inițial, astfel încât, parțial, deja sub-proiectele au generat rezultate și le nivelul publicului latent de studenți;
• A fost identificat deja un clar efect de multiplicare a rezultatelor obținute, dincolo de grupul țintă direct; astfel în privința centrelor de învățare, rezultatele benefice sunt extinse la nivelul întregului colectiv de studenți și la nivelul întregului colectiv de profesori.

Carmen Marcu

 

Carmen Marcu are o experiență de 16 ani de formare și dezvoltare contexte de învățare și resurse educaționale pentru tineri și adulți.
În cadrul programelor Tineret în Acțiune și ERASMUS+ a susținut formări în diferite țări din Europa în domeniile: comunicare, scriere si management de proiect, managementul voluntarilor și voluntariat corporatist, metode de învățare non-formală, evaluare de programe de învățare, mentorat si coaching.

Mirona Păun

Mirona Păun este psiholog clinician cu specializare in intervenția psihologică la copil, adolescent și familie, autor de cărți pentru copii, creator de conținut și fondatorul programului de educație emoțională Tzitzi-Poc. Are experiență de 16 ani în lucrul cu copiii în domenii precum entertaining, educație și psihoterapie, având perspective multiple asupra dezvoltării și evoluției acestuia în toate sistemele sale: familial, social și educațional.
Crede în potențialul creator al copiilor, în puterea jocului ca manieră de explorare a lumii interioare a copilăriei și în forța poveștilor.
Pe acest principiu a creat Tzitzi-Poc, un ecosistem dedicat familiei prin care încurajează copiii și părinții să se împrietenească cu emoțiile lor. Programul este recunoscut national și premiat pentru idea cu cel mai mare impact în societate. În 2021 a publicat și prima carte pentru copii: Tzitzi-Poc – Cel mai mare vis al copilăriei.

Mihaela Țîmpău

Mihaela Țîmpău este coordonatorul comunicării on-line în cadrul proiectului ROSE. De 4 ani, este partener în Tzitzi-Poc, un program de educație emoțională pentru copiii de 3-8 ani. Pasiunea Mihaelei pentru Social Media a dus la dezvoltarea unei comunități de peste 15.000 de părinți pe canalul de Instagram al acestui program. De asemenea, participă la dezvoltarea și organizarea programelor de educație pentru copii din zone defavorizate, prin Asociația Clasa Întâi.

Otilia Clipa

Este conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Științe ale Educației, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava. Este absolventă a Liceului Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași promoția 1987- 1991 calificarea de învățător-educatoare. A finalizat Facultatea de Pedagogie în anii 1991-1996 și Facultatea de Psihologie, promoția 1996-2000, la Universitatea Al I Cuza din Iași. În cadrul aceleiași universități a absolvit studiile aprofundate în Educație Integrată și studiile doctorale în anul 2008 cu o teză care abordează Evaluarea din universitate.
Lucrează din anul 2000 la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava și a dezvoltat o carieră în domeniul Științelor Educației prin coordonarea activităților educaționale de practică pedagogică, a multor activități extracurriculare și a predării cursurilor de Teoria si metodologia evaluării, Psihopedagogia Jocului, Metodologia cercetării, Politici educaționale și sociale și a Proiectelor educaționale.
A coordonat apariția a peste 18 cărți, 12 capitole la edituri recunoscute naționale și internaționale și peste 60 de articole publicate în reviste de specialitate.
A coordonat și a făcut parte din echipe ale proiectelor de cercetare și formare (20 proiecte naționale și europene).

Maria-Doina Schipor

Este conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Științe ale Educației din Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava. A absolvit Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, a urmat cursurile de masterat în Analiză și intervenție psihosocială și a obținut titlul de doctor în Științele educației în cadrul Universității ”Al.I. Cuza” Iași. Are 23 de ani de experiență didactică la nivel universitar, predând disciplinele Psihologia educației, Psihologia dezvoltării, Psihopedagogia copiilor cu dificultăți de învățare și tulburări de comportament, Abordari umaniste în consiliere. Este autor a trei cărți și a publicat peste 50 articole în reviste de specialitate. A participat în 17 proiecte și are peste 10 ani de experiență în consiliere și psihoterapie.

 

Cătălin Feier

Sunt Cătălin Feier, student anul II în cadrul Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie, specializarea română-engleză. Am ales această specializare pentru că am o pasiune pentru literatură şi în acelaşi timp pentru interacţiunea umană. Încă din mediul preuniversitar am sesizat că dau dovadă de iscusinţă în explicarea şi simplificarea noţiunilor pentru colegii mei. Consider că am un anumit nivel abstractizare, înţelegere şi interes pentru aprofundarea a tot ceea ce ţine de limbă şi literatură și exercitam în special un interes major pentru literatura universală.
În ceea ce priveşte modul de predare, el a fost, bineînţeles, online, având în vedere contextul pandemic. Pot afirma că au apărut şi impedimente (conexiune precară la rețeaua de internet, lipsa energiei electrice şi mulţi alţi factori externi) care au creat o problematică în ceea ce priveşte procesul de predare, învățare și evaluare. Cu toate acestea, au existat şi numeroase avantaje (dezvoltarea competenţelor digitale, a abilităţi de adaptabilitate faţă de contexte neprevăzute şi posibilitatea conectării indiferent de locaţie). În acest context, proiectul ROSE a fost un sprijin pentru mine.

Văetiți Maria

Studentă în anul III la două programe de studii universitare de licență în cadrul Universității de Vest din Timișoara, la Facultatea de Sociologie și Psihologie: Psihopedagogie Specială, în cadrul Departamentului de Științe ale Educației, și Psihologie, în cadrul Departamentului de Psihologie.
Student tutore coordonator în cadrul Programului Peer-to-Peer Tutoring în anul universitar 2021-2022.
Organizator a cinci ediții ale evenimentului „Lecția de empatie” în cadrul Departamentului de Științe ale Educației și moderator în cadrul a patru ediții.
Student tutore în cadrul Programului Peer-to-Peer Tutoring în anul universitar 2020-2021. A obținut locul al doilea la nivel de universitate la Gala Peer to Peer Tutoring 2020-2021.
Membru al echipei de promovare a Facultății de Sociologie și Psihologie în anii universitari 2020-2021 și 2021-2022.
Membru în Asociația Studenților la Psihologie și Sociologie în anul universitar 2020-2021.
Absolventă a Colegiului Național „Frații Buzești” din Craiova, profilul Științe ale Naturii.
A participat la diverse concursuri și olimpiade pe parcursul învățământului preuniversitar.
Absolventă a Școlii Populare de Arte și Meserii „Cornetti” din Craiova.

Conf. univ. dr. Claudia Crișan

Director grant: AG 307/ /SGV/PV/III – Experiențe Universitare Clujene
Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Departamentul de Științe ale Educației
Pe parcursul carierei didactice am coordonat 3 proiecte instituționale și am făcut parte din echipa de implementare în mai mult de 25 de proiecte, dintre care 2 de cercetare.
Publicații: 3 cărți autor unic, numeroase capitole de carte și articole de specialitate publicate la nivel național și internațional.
Interesul pentru persoanele aflate în dificultate, reprezintă cheia activității mele didactice, publicistice și de cercetare. Am căutat în permanență cele mai eficiente metode de integrare școlară și profesională a persoanelor cu CES sau a celor cu risc crescut de excluziune, aspecte pe care le evidențiez în cadrul cursurilor, prelegerilor, cercetărilor și a proiectelor împlementate.
Consider ca mediul educațional ar trebui să fie perceput de către fiecare elev ca fiind o competiție cu sine însuși și mai puțin cu ceilați, iar rolul actorilor educaționali este de a-i sprijini să devină în fiecare zi mai buni decât ieri. În acest fel învățarea s-ar focusa pe proces și pe produs, iar școala ar căpăta un alt sens. Dezvoltarea unui copil este un maraton nu un sprint.

Mihai Copăceanu

Mihai Copăceanu este psiholog, doctor în medicină, autor, specialist în adicții.
A aprofundat studiile de psihologie prin burse de cercetare la Universitatea din Bologna, la Colegiul Balliol (Universitatea Oxford) şi la Universitatea din Londra. A absolvit un program masteral în adicţii la Institutul de Psihiatrie din cadrul King’s College din Londra.
A publicat 7 cărți, ultimele fiind:
Ghid de supraviețuire în pandemie. 500 de sfaturi de la adolescenţi pentru adolescenţi şi părinţi (Ed. Polirom, 2020)
Sex, alcool, marijuana şi depresie în rândul tinerilor din România. Studiu naţional cu participarea a peste 10.000 de tineri şi 1.200 de părinţi (Editura Universitară, 2020)
Dependenţa sexuală (Editura Medicală, 2018)
Drogurile. O carte obligatorie (Editura Eikon, 2018)

Conf. univ. dr. Delia Muste

Asistent Manager: AG 307/ /SGV/PV/III – Experiențe Universitare Clujene
Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Departamentul de Științe ale Educației
În cadrul Sub-proiectului cu titlul “Experiențe Universitare Clujene – formare, dezvoltare și explorare vocațională în domeniul Psihologie și Științe ale Educației (EUC)” dețin rolul de asistent manager, însă, de-a lungul timpului am făcut parte din 6 astfel de proiecte la nivelul Facultății de Psihologie sau in cadrul altor Facultăți.
Domeniile mele de interes presupun o corelare între componenta academică (prin cursurile din cadrul modulului de pregătire a profesorilor, cursuri de Pedagogia comunicării, alternative educaționale, antreprenoriat în educație) și componenta practică (prin permanentul contact cu cadrele didactice din învățămîntul primar și preșcolar, dar și cu elevii aflați în pregătire profesională pedagogică), prin intermediul Centrului de Consiliere Profesională si Consultanță Pedagogică, în care dețin rolul de Coordonator a departamentului de Consultanță pedagogică.

Cengeri Denisa Francesca

Beneficiar al Școlii de Vară – EUC – 2020.
Absolventă a Colegiul Național Pedagogic ,,Gherorghe Lazăr”, Cluj-Napoca. În prezent sunt studentă în anul I la Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, specializarea Psihopedagogie Specială.
Dragostea față de copii și jocurile copilăriei mele, în care deseori jucam rolul educatoarei sau învățătoarei, au constituit motivele înscrierii mele la liceul pedagogic pentru a deveni educatoare. Sunt o persoană ambițioasă, sociabilă, foarte sensibilă, serioasă și dornică de a învăța în fiecare zi câte ceva nou. Îmi place mult să zâmbesc, prin zâmbet apropii oamenii. Sunt pasionată de autocunoaștere și dezvoltare personală. În timpul liber îmi place să ascult muzică și să citesc.

ROMIȚĂ IUCU

Președintele Consiliului de Orientare și Analiză Strategică al UB, prof. univ. dr. Romiță Iucu este, începând cu anul 1996, cadru didactic la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București.

Are o licenţă în pedagogie, cursuri postuniversitare, masterale şi titlul de doctor în Științele Educației obţinut la Universitatea din București în anul 1999. A urmat cursuri de specializare la Universitatea Liberă din Berlin și a fost bursier FICE la L’Ecole des Hautes Etudes Sociale, Lausanne.

La nivel internațional este membru al The International Hall of Fame of Adult and Continuing Education din 2011. Coordonează, începând cu anul 2010, rețeaua europeană ENTEP, European Network on Teacher Education Policies, fiind membru al acesteia din 2006.

Prof. univ. dr. Romiță Iucu a fost expert în cadrul Comisiei Europene pe diferite paliere, Thematic Working Group on the Professional Development of Teachers (2010), membru în Executive Board (2006 – 2010) - CEI – Central European Initiative, membru EC (2006 – 2010) Cluster „Teachers and Trainers”, în 2006 a făcut parte din Grupul de lucru „Bologna Tree Cycles” iar în perioada 2005 – 2009 a fost membru al Grupul de lucru „Indicators for teacher and trainers”.

Frankel Orly

Beneficiar al Școlii de Vara – EUC – 2020.
Absolventă a Colegiul Național Pedagogic ,,Regele Ferdinand” Sighetu-Marmației. În prezent sunt studentă în anul I Olanda, HU University of Applied Sciences, Ultrecht, Specializarea – Teaching education in English, secondary school.
Sunt o fire delicată, iubesc tot ce ține de artă, lectură, muzică, pictură, natură. Pot să spun că sunt o persoană pozitivă, care muncește din greu stabilindu-și constant obiective realiste pe care urmăresc să le ating.

CIPRIAN FARTUȘNIC

Doctor în ştiinţele educaţiei din 2008 la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universității din București cu teza „Participarea societăţii civile la reforma învăţământului din România: rolul organizaţiilor nonguvernamentale”, dr. Ciprian Fartușnic este, în prezent, cercetător științific la Unitatea de Cercetare în Educație, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație.

Are o licență în filosofie, obținută în 1998, la Facultatea de Filosofie a Universității din București și o diplomă de master, din 2000, obținută în cadrul aceleiași facultăți.

Membru fondator şi expert educaţional în cadrul unor organizaţii non-guvernamentale active în domeniul educaţiei (TEHNE – Centrul pentru Inovare în Educaţie, ODIP- Observator pentru Dezvoltarea Invăţării Permanente), dr. Ciprian Fartușnic a fost, de-a lungul carierei, și consultant în cadrul unor proiecte ale Băncii Mondiale, ale Reprezentanţei UNICEF România, ale Centrului Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic, ale Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar sau ale Agenţiei Naţionale pentru Calificări.

OANA MOȘOIU

Titular al cursurilor de Teoria și metodologia evaluării educaționale, Politici sociale pentru copil și familie și Pedagogie socială în cadrul Facultății de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universității din București, lect. univ. dr. Oana Moșoiu este, începând din 2017, trainer pentru educație nonformală și tineret, dar și formator în cadrul unor proiecte precum Tineret în Acțiune sau Erasmus+.

Lect. univ. dr. Oana Moșoiu are o diplomă de licență obținută la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București, este absolventă a masteratului Managementul și Evaluarea Organizațiilor și Programelor Educaționale și deține o diplomă de doctor obținută la aceeași facultate.

De asemenea, lect. univ. dr. Oana Moșoiu este consultant în educație, formare și dezvoltarea resurselor umane în cadrul unor organizații precum Autoritatea Națională pentru Calificări, UNICEF, CNDIPT, Fundația Noi Orizonturi, Federația VOLUM sau Consiliul Național al Elevilor.

ANCA NEDELCU

Titular al cursurilor de Managementul instituţiilor de învăţământ, Educaţie interculturală şi Comunicare şi negociere interculturală, Profesorul reflexiv și Educaţie Media, prof. univ. dr. Anca Nedelcu este cadru didactic la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București.

Este prodecan, responsabil cu managementul calității și relații internaționale și face parte din echipa de coordonare a Programului de studii masterale „Strategii inovative de învăţare. Masterat didactic”.

Domeniile de interes profesional şi de cercetare vizează problematica echității şi diversității şi reflexivității în educație, managementul educațional, influența vechilor şi noilor media în educație.

A urmat cursuri de specializare la Universitatea din Amsterdam, Olanda, este formator acreditat prin programul „Advanced Training of Trainers in Europe” derulat de Consiliul Europei şi Comisia Europeană, consultant educațional; a coordonat numeroase proiecte de cercetare – dezvoltare, lucrând în colaborare cu instituții ca: Banca Mondială, UNICEF, UNESCO, Ministerul Educației, Centrul Educația 2000+, Agenția Națională pentru Romi etc.

GELU DUMINICĂ

Sociolog și director al Fundației Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, Gelu Duminică este, în din 2013, cadru didactic la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București.

A fost consultant al Agenției Naționale pentru Romi din cadrul Guvernului României între anii 2006 și 2007, iar între anii 2000 și 2020 a contribuit ca expert și manager la peste 50 de proiecte de dezvoltare comunitară și incluziune socială în zone defavorizate.

Totodată, Gelu Duminică a fost Membru al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice, membru al Consiliului Economic și Social (ca reprezentant al societății civile) și membru al consiliului de conducere a filialei București a Colegiului Național a Asistenților Sociali din România.

În ultimii 10 ani Gelu Duminică a publicat, ca parte a echipei Fundației Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, 14 studii și rapoarte care tratează problemele romilor și a coordonat mai multe proiecte care au vizat de incluziunea socială a minorităților rome, finanțate de Uniunea Europeană, Banca Mondială sau ONU.

Doina Grasu

Psihoterapeut specializat în psihoterapia cognitiv-comportamentală și psihoterapia Imago, Doina Grasu a urmat, după absolvirea cursurilor de licență și masterat la București, o serie de cursuri, workshop-uri și ateliere care au condus la definirea sa profesională.
Printre domeniile sale de interes se regăsesc, pe lângă psihoterapia cognitiv-comportamentală, psihoterapia individuală, psihoterapia pentru copii si adolescenți, consilierea psihologică, dezvoltarea personală sau evaluarea psihologică în organizații.
Membră a Colegiului Psihologilor din România, a Asociației de Hipnoză și Psihoterapii Cognitiv-Comportamentale, a Organizației Imago din Marea Britanie și a International Schema Society of Schema Therapy, Doina Grasu își desfășoară practica clinică în cabinetul privat din București, unde lucrează în special pe probleme de relaționare, comunicare și sexualitate.

ANDREEA VASILIU

Membru fondator și președinte al Asociației Outer EDU - organizație non-profit dedicată programelor care susțin elevii, profesorii și părinții din școlile de stat, Andreea Vasiliu este, în prezent, implicată activ în platforma de dezvoltare personală și relațională www.hranitor.ro pe care a fondat-o din dorința de a promova resursele esențiale pentru starea de bine și buna funcționare personală.
Consilier de dezvoltare personală și relațională pentru adulți si adolescenți, terapeut de experiențiere somatică și psiholog în formare, Andreea s-a dedicat, în ultimii ani, în exclusivitate unor proiecte educaționale cu acoperire națională, susținând inițiative prin care au fost organizate conferințe pentru sute de cadre didactice și directori de școli. De asemenea, a făcut parte din conducerea primei școli internaționale din România care a fost fondată pe principiile de dezvoltare socio-emoțională și de dezvoltare a caracterului în egală măsură cu principiile academice.

În 2018 a fost numită de Forbes România „education provacateur" și inclusă în cohorta de trendsetteri pentru educație a grupului de millennials care caută soluții de promovare a educației pe parcursul întregii vieți și de adaptare a sistemului educațional la capacitățile, nivelul de comunicare și potențialul Generațiilor Z & Alpha.

Conf. univ. dr. Valy Ceia

Doctor în filologie, conferențiar universitar în cadrul Universității de Vest din Timișoara, la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, unde predă discipline din sfera literaturii latine. Din 2012 prodecan responsabil cu activitatea de cercetare și cu calitatea. Profesor invitat al Universității din București, la programul de studii de Filologie clasică.
Stagii de formare profesională, în domeniile calității, cercetării, învățământului superior.
Conducător de echipe de lucru și de proiecte: manager al unui proiect ROSE, responsabilă a unui pachet de lucru în cadrul proiectului Erasmus+ UNITA–Universitas Montium, vizând construirea unei alianțe universitare europene.
Secretar științific în Comisia Națională pentru limbi clasice și neogreacă din subordinea Ministerului Educației.
Membră în Grupul de lucru pentru elaborarea/revizuirea curriculumului pentru limba latină din subordinea Ministerului Educației, CNPEE.
Evaluator național pentru burse de studii în străinătate, domeniul Filologie, al Ministerului Educației, Agenția de Credite și Burse de Studii.
Vicepreședintă a Comisiei Naționale a Olimpiadei de limbi clasice și membră a comisiei de selecție a reprezentanților pentru concursurile internaționale: Certamen Ciceronianum (Arpino, Italia), Certamen Horatianum (Venosa, Italia), Certamen Ovidianum Sulmonense (Sulmona, Italia).
Director al programului masteral Studii romanice: culturale și lingvistice (latină, franceză, italiană, spaniolă).
Președintă a filialei din Timișoara a Societății de Studii Clasice.

IOAN MICLEA

Membru în echipa de comunicare a proiectului ROSE, Ioan Miclea este specialist în comunicare și lucrează, de peste 4 ani, în Direcția Comunicare și Relații Publice a Universității din București, unde se ocupă de organizarea de evenimente, de comunicarea în mediul on-line, precum și de relația cu mass-media și cu stakeholderii instituției.

Absolvent de licență și masterat al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) din cadrul Universității din București, Ioan Miclea este, în prezent, doctorand al aceleiași instituții, cu o temă centrată pe comunicarea de criză. În paralel, a susținut și susține, în cadrul FJSC, seminare de Introducere în Sistemul Mass-Media, Introducere în Relații Publice sau Organizare de evenimente, propunând studenților o abordare non-formală de predare, centrată pe crearea de experiențe practice, din dorința de a-i motiva să devină specialiștii de mâine.

Dezvoltare socială și emoțională. Ghid pentru licee

Autori: Adrian Opre (coord.), Magdalena Balica, Ramona Buzgar (contribuție voluntară), Daniela Dumulescu, Bianca Macavei
Recenzie științifică: prof. univ. dr. Anca Nedelcu şi lect. univ. dr. Oana Moșoiu, Universitatea din București
ISBN 978-973-0-31959-0

Evaluând integrativ obiectivele proiectului ROSE și coroborându-le cu diversitatea nevoilor pe care le au adolescenții din instituțiile de învățământ din România, acest ghid are o dublă utilitate. Pe de-o parte, el este un instrument care vine în sprijinul cadrelor didactice din liceele care se confruntă cu risc de abandon școlar sau care se află în comunități dezavantajate. Pe de altă parte, acest ghid poate servi tuturor celor interesați să dezvolte abilitățile non-cognitive la adolescenți și tineri (specialiști din organizații non-guvernamentale, asociații, centre de specialitate etc.). Altfel spus, obiectivul nostru a fost ca acest ghid să reprezinte un instrument util tuturor actorilor preocupați de dezvoltarea sănătoasă a adolescenților și a tinerilor din România.

Consiliere și orientare profesională. Ghid pentru licee

Autori: Nicoleta Lițoiu
Recenzie științifică: Conf. univ. dr. Cosmina Mironov, Universitatea din București şi cercetător Petre Bodnariuc, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
ISBN 978-973-0-31895-1

Ghidul de mai sus a fost elaborat pentru acele cadre didactice din mediul preuniversitar liceal care, având la dispoziție resurse limitate în raport cu nevoile elevilor, manifestă o preocupare constantă pentru identificarea și implementarea unor acțiuni eficiente în domeniul consilierii și orientării profesionale. Aceste cadre didactice, cu un istoric educațional eterogen și cu diferite specializări, au în comun interesul consecvent de a oferi elevilor exemple de bună practică în domeniul consilierii și orientării și oportunități de participare la activități școlare și extrașcolare în care să-și exerseze abilitățile necesare, care să-i ajute să ia cele mai potrivite decizii pentru parcursul lor educațional și profesional.

Dezvoltare personală și coaching. Ghid pentru licee

Autori: Adrian Opre (coord.), Magdalena Balica, Ramona Buzgar (contribuție voluntară), Daniela Dumulescu, Bianca Macavei. Contribuții la cap. VI. Comunicarea și cap. VIII. Munca în echipă, Carmen Maria Chișiu
Recenzie științifică: cercetător Speranța Țibu, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație şi lect. univ. dr. Oana Moșoiu, Universitatea din București
ISBN 978-973-0-31951-4

Ghidul se adresează tuturor cadrelor didactice, indiferent de specialitatea pe care o au, sau de disciplina predată, dar și consilierilor școlari. Prin urmare, în elaborarea lui ne-am preocupat ca acesta să conțină atât o bună fundamentare teoretică necesară unei corecte înțelegeri a fiecărei competențe dezvoltate, cât și activități elaborate “ad hoc”, care includ toate componentele necesare unei utilizări imediate, fără a fi necesare completări. Mai mult, pornind de la aceste exemple de activitate și de la conținuturile lor, puteți - iar noi vă încurajăm în acest sens - să dezvoltați și altele. Mai precis, puteți să creați propriile dumneavoastră activități, răspunzând în mod specific unor contexte educaționale sau unor particularități ale grupului țintă. Desigur, acest demers va fi încununat de succes dacă, în prealabil, parcurgeți cu atenție suportul teoretic și valorificați informațiile cheie pe care le puteți extrage din alte lecții similare.

Educație incluzivă. Ghid pentru licee

Autori: Maria Kovacs
Recenzie științifică: Prof. univ. dr. Cătălina Ulrich Hygum, Universitatea din București şi prof. Gabriela Droc, inspector, Ministerul Educației și Cercetării
ISBN 978-973-0-31897-5

Acest ghid dorește să contribuie la atingerea rezultatelor scontate ale proiectului ROSE care vizează schimbarea dinamicii organizaționale a liceelor (comunicarea pe orizontală și pe verticală între actorii relevanți: elevi, cadre didactice, părinți, directori, reprezentanți ai comunității etc.), îmbunătățirea proceselor de facilitare a învățării și asigurarea accesului elevilor din grupurile vulnerabile la învățare de calitate. De asemenea , ghidul este menit să sprijine actorii educaționali din licee – cu precădere persoanele din echipa de management a școlii și profesorii, în special echipele proiectelor care beneficiază de finanțare din proiectul ROSE – în demersurile strategice de îmbunătățire a calității serviciilor educaționale și a experiențelor de învățare oferite fiecărui licean și de realizare a educației incluzive. Rolul principal al ghidului este să contribuie la transpunerea în realitate a mesajului: învățarea, ca proces și ca rezultat, contează în mod egal în cazul fiecărui licean.

Activități remediale și de tutorat. Ghid pentru licee

Autori:Carmen Maria Chișiu (coord.), Mariana Norel, Mihaela Neagu, Alina Bratu, Cristina Petre Ghiță, Valer Cerbu, Lucica Ababei, Klaus Nicolae Micescu, Alina Bărăian, Monica Păduraru, Alin Tomoescu
Supervizare metodologică și integrare: Gabriela Noveanu, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
ISBN 978-973-0-31955-2

Ghidul privind activități remediale și de tutorat oferă profesorilor suport teoretic și practic pentru activitățile de remediere, pe parcursul celor patru ani de studiu, prin activitățile de predare-învățare-evaluare de la clasă, prin activități suplimentare realizate pe grupe de elevi sau prin programe individuale, ca sprijin pentru sporirea interesului și motivației în învățare. ,,Profesorii, spune John Hattie, sunt factorii cu cea mai mare influență asupra învățării” (2014). Îmbrățișând această idee, considerăm că este necesară o regândire a experiențelor de învățare pe care profesorii le oferă liceenilor, care au nevoie să exploreze, să descopere, să ia decizii legate de propria formare, care au nevoie de independență, care așteaptă să fie surprinși de ceea ce profesorul le oferă ca material de învățare, care nu mai sunt dispuși să depună efort, fără să simtă ca rezultat progresul personal. Dorim ca acest ghid să ofere o nouă abordare a învățării școlare, a modului de relaționare elev – elev, elev – profesor.

Dezvoltare personală și coaching. Ghid pentru universități

Autori:Adrian Opre (Coord.), Magdalena Balica, Ramona Buzgar (contribuție voluntară), Daniela Dumulescu, Bianca Macavei. Contribuții la cap. VI. Comunicarea și cap. VIII. Lucrul în echipă, Carmen Maria Chișiu
Recenzie științifică: cercetător Speranța Țibu, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație şi lect. univ. dr. Oana Moșoiu, Universitatea din București
ISBN 978-973-0-31953-8

Acest ghid este cu atât mai util cu cât pregătirea studenților și a tinerilor pentru o carieră de succes și o viață personală de care să fie satisfăcuți, nu mai este susținută exclusiv de bagajul de cunoștințe teoretice și, respectiv, de deprinderile practice acumulate în anii de școală. Studenții din anul I de facultate au nevoie ca universitatea să le ofere în continuare cadrul de dezvoltare a unui set de abilități non-cognitive (stabilitate și control emoțional, motivație intrinsecă, reziliență, învățarea autoreglată), să încurajeze o comunicare deschisă, promptă, pozitivă, să creeze un climat care să asigure siguranță, validare emoțională și academică, interacțiunea eficientă între toți participanții la actul educațional (studenți, profesori, consilieri, conducerea instituției).

În acest context, prin intermediul acestui ghid, proiectul ROSE (Romania Secondary Education Project), oferă o modalitate concretă și viabilă menită să sprijine eforturile cadrelor didactice de a forma în rândul tinerilor unele abilități precum: autonomia, comunicarea, lucrul în echipă, autocunoașterea.

Dezvoltare socială și emoțională. Ghid pentru universități

Autori:Adrian Opre (coord.), Magdalena Balica, Ramona Buzgar (contribuție voluntară), Daniela Dumulescu, Bianca Macavei
Recenzie științifică: prof. univ. dr. Anca Nedelcu şi lect. univ. dr. Oana Moșoiu, Universitatea din București
ISBN 978-973-0-31957-6

Prezentul ghid își propune să ofere actorilor cheie din domeniul educației terțiare (cadre didactice, consilieri psihologici/vocaționali, manageri educaționali etc.) un material suport consistent însoțit de o strategie viabilă pentru dezvoltarea socio-emoțională a tinerilor. Cu ajutorul acestora, venim în spijinul cadrelor didactice universitare și al personalului din centrele de consiliere pentru studenți, care își asumă implemementarea unor programe de dezvoltare personală adresate tinerilor din anul I de facultate.

Evaluând integrativ obiectivele proiectului ROSE și coroborându-le cu diversitatea nevoilor pe care le au studenții din instituțiile de învățământ superior românesc, acest ghid are o dublă utilitate. Pe de-o parte (în primul rând), el este un instrument care vine în sprijinul instituțiilor de învățământ superior care se confruntă cu risc de abandon universitar și care înțeleg că tinerii au nevoie și de abilități de tip ”soft-skills” pentru a finaliza studiile universitare, nu doar de cunoștințe teoretice și practice din domeniul de specialitate ales. Pe de altă parte, acest ghid poate servi tuturor celor interesați de dezvoltarea abilităților non-cognitive în rândul tinerilor (specialiști din organizații non-guvernamentale, asociații, asociații studențești, centre de specialitate etc.). Altfel spus, obiectivul nostru a fost ca acest ghid să fie un instrument util pentru toți actorii preocupați de dezvoltarea sănătoasă a tinerilor din Romania.

Liliana Preoteasa

Director general

Profesionist cu o bogată experienţă profesională în domeniul educaţiei, cu studii avansate în matematică. De peste 15 ani director general pentru învățământul preuniversitar, cu responsabilități în elaborarea politicilor, organizarea examenelor naționale, elaborarea și implementarea curriculumului, inspecția școlară, concursurile școlare și activitățile extrașcolare etc. În prezent este directorul Unității pentru Managementul Proiectelor cu Finanțare Externă din Ministerul Educației, responsabil cu implementarea proiectului ROSE.

Daniela Cristina Ghiţulică

Director adjunct / coordonator tehnic

Peste 25 de ani de experienţă profesională în domeniul educaţiei şi al managementului de proiect la nivel internaţional şi naţional şi cu o carieră didactică de peste 25 de ani în învăţământul universitar. Studii superioare şi postuniversitare în ştiinţa şi ingineria materialelor şi inginerie economică, doctorat în inginerie chimică.

Tatiana Stuparu

Director adjunct / specialist management financiar

Peste 15 ani de experienţă în implementarea de proiecte cu finanțare rambursabilă, 5 ani de experienţă în implementarea de proiecte cu finanțare nerambursabilă (Fonduri Structurale Europene), aproape 10 ani de experienţă ca director economic. Coordonarea activităților de management financiar. Studii superioare şi postuniversitare în domeniul economic.

Oana Monica Moşoiu

Coordonator intervenţii sistemice

Peste 20 ani de experienţă în domeniul educațional, formator şi consultant educațional cu experienţă în design de programe şi intervenții educaționale. Coordonarea activităților propuse ca intervenție la nivel de sistem educațional: elaborarea curriculumului pentru liceu, îmbunătățirea calității evaluării și examenelor, formarea cadrelor didactice și a directorilor liceelor în domeniul curriculumului şi îmbunătățirea calității predării-învățării-evaluării. Lector universitar cu licență în științele educației, master în management și evaluare educațională şi doctorat în științele educației.

Silviu Cristian Mirescu

Coordonator monitorizare şi evaluare

Peste 40 de ani de experienţă în domeniul educaţiei şi al proiectelor cu finanţare internaţională şi naţională. Studii superioare în ştiințe administrative, doctorat în științe inginerești, licență inginerie electrică. Profesor cu largă experiență în învățământul preuniversitar, activează în cadrul Ministerului Educaţiei din iunie 1998. În perioada 2006-2016 a coordonat Centrul Național de Evaluare și Examinare și a îndeplinit și funcția manager de proiect PISA și TALIS în cadrul studiilor realizate de OECD.

Nicoleta Mihaela Baciu

Expert schemă granturi preuniversitar

Peste 15 ani de experienţă în managementul proiectelor de dezvoltare a resurselor umane şi educaţie. Participare în pregătirea schemei de granturi pentru licee şi a proiectelor de tip grant şi în evaluarea și contractarea acestora de către liceele beneficiare. Responsabilităţi de monitorizare/raportare tehnică și financiară a granturilor, de suport şi asistenţă tehnică pentru monitori şi beneficiarii de granturi; membră în comisiile de selecție a experților din cadrul proiectelor derulate de către ME UMPFE. Studii postuniversitare în managementul managementul afacerilor, contabilitate şi audit.

Oana Maria Ștefănescu

Expert schemă granturi superior

Cunoașterea sistemului românesc de învățământ superior și a politicilor naționale dobândite în cadrul Ministerului Educației, cu 9 ani de experiență profesională, din care peste 5 ani de experiență profesională în proiectarea și / sau implementarea de proiecte la nivel național finanțate prin fonduri rambursabile sau nerambursabile și peste 2 ani de experiență relevantă în gestionarea de granturi și / sau proiecte dobândite în cadrul implicării efective a părților interesate în activități externe de asigurare a calității - proiect ESQA. Managementul procesului de evaluare ca membru al comitetului de evaluare. Urmărirea, în cadrul unei baze de date, a cererilor de sub-proiect depuse de facultăți și menținerea arhivei întregului proces de evaluare. Acordarea de asistență tehnică consultanților implicați în evaluarea propunerilor de subvenții pentru universități și în utilizarea platformei de gestionare a subproiectelor. Studii postuniversitare în managementul comunicării şi studii superioare în limbi şi literatură străine.