În urma activităţii de cercetare calitativă derulată anul acesta la nivelul liceelor şi al universităţilor care fac parte din proiectul ROSE, pentru a colecta informații relevante despre sub-proiecte și pentru a fundamenta campania de comunicare, a reieşit că activităţile ce se organizează în cadrul centrelor de învăţare sunt benefice şi necesare în dezvoltarea rezilienței educaționale și psihologice a studenților.
La Iaşi, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” a creat un centru de învățare numit „Remedium” pentru a reduce abandonul şcolar al studenților din anul întâi prin activități remediale şi de consiliere şi pentru a creşte capacitatea instituțională de a preveni acest abandon.
S-au organizat workshop-uri de consiliere și dezvoltare personală de grup, axate pe identificarea atu-urilor, a punctelor forte ale fiecarui student participant şi implicit creşterea stimei de sine şi a încrederii în forţele proprii. Studenţii au fost informaţi cu privire la diversitatea opțiunilor de carieră în inginerie şi perspectivele profesionale de viitor în contextul noiilor evoluţii tehnice, cu particularizări pe fiecare domeniu în parte. Un alt obiectiv este acela de a dezvolta competenţe transversale precum abilităţile de comunicare, socio-emoţionale, de lucru în echipă, dezvoltarea gândirii critice, dar şi a celei divergente, prin activităţi specifice, atât individuale, cât mai ales de grup.
Studenţii au beneficiat de ateliere de antreprenoriat, în cadrul cărora principalele subiecte abordate au fost formulate cât mai simplu, clar şi cu exemple concrete/studii de caz, sub forma unor discuţii interactive/dialoguri libere şi informale. Temele de discuţie au inclus identificarea şi evaluarea aptitudinilor antreprenoriale, semnificaţia antreprenoriatului, care este punctul de plecare în dobândirea unei educații/culturi antreprenoriale, care sunt şi cum se formează competențele antreprenoriale, aptitudinile necesare unui potenţial antreprenor, recomandări utile pentru crearea unui profil antreprenorial al studentului din învățământul tehnic superior.
Cursurile remediale au acoperit patru grupuri de discipline: matematică, fizică, mecanică și desen. „Colegii mei de la matematică, fizică, mecanică teoretică și așa mai departe mi-au spus că s-a văzut clar o creștere a calității studenților, la examen. Marele câștig care este vizibil, este susținut de către colegii noștri și poate fi constatat prin note.” (coordonator)
Principalul beneficiu al acestui centru de învăţare este abordarea de tip participativ în sensul în care s-au făcut achiziții nu doar pentru a fi „predate” studenților, amenajările s-au făcut cu implicarea lor, cu studierea nevoilor lor. A rezultat un spațiu care, având în vedere cum a fost conceput și cum este utilizat, contribuie la sentimentul de ownership al studentului cu privire la mediul de învățământ, întărirea sentimentului că resursele facultății sunt (și) ale lui, şi că le poate folosi oricând.
Deci prin astfel de spații impunem respect, facem educație, astfel de spații te predispun către o altă atitudine. Astfel de spații creează însele o atmosferă. Și când am gândit acest spațiu, am avut noroc că a fost un spațiu generos, un spațiu la parterul a două cămine, studenții coboară și intră în sala de lectură. Dar bineînțeles că mi s-a spus, știți domnule profesor, o să ciobească pereții, o să verse cafea. Da și? Nu e nimic, reparăm. Nu vreau să fie un muzeu. Le-am dat studenților cheile în sesiunea de examene, e deschis zi și noapte. E deschis continuu. Le-am dat niște burse suplimentare celor care au grijă de acest centru. Ei au niște procese verbale de predare-primire, pentru că sunt foarte multe valori. Sunt cărți, sunt calculatoare, sunt standuri, sunt cărți din străinătate, deci acolo sunt foarte mulți bani. Și își predau unul altuia, în așa fel încât în permanență cineva răspunde de ceea ce se întâmplă acolo. Este și un spațiu mic în care se poate prepara o cafea, un ceai, deci te simți bine. O toaletă foarte frumoasă, elegantă. Deci nu îți lipsește nimic pentru a sta și a învăța acolo. I-am lăsat să își schimbe mobilierul, să îl aranjeze cum au vrut ei. Au stricat tot feng shui-ul pe care l-am avut. Nu contează. Am zis lasă-i să stea cum vor ei. Am adus niște fotolii mari în care poți să stai trântit cu laptopul în brațe, poți să stai să mai și dormi. Să facă ce vor numai să le placă să stea acolo. (coordonator)
Centrul poate fi ușor adaptat pentru a organiza evenimente pe diverse tematici datorită mobilierului modular.
Un alt aspect important este tehnologia pusă la dispoziţie de centru care este foarte atractivă pentru studenți şi contribuie la dimensiunea practică a învățării și ancorarea ei în nevoile prezente de învățare; un exemplu este softul de realitate virtuală pentru desen tehnic.
Centrele duc la transformarea mediul universitar nu doar într-un spațiu de învățare, ci și într-un spațiu unde studentul se simte bine, este un loc al exprimării de sine. Nivelul dotărilor exprimă profesionalism și o abordare de interes a reprezentanților managementului față de nevoile studenților.
Centrul de Învățare Iași. Centrul REMEDIUM este cel mai frumos centru din România. Așa ni s-a spus, nu am spus-o noi. Eu l-am proiectat cu colegii de la arhitectură și l-am proiectat după gusturile mele. Tema de proiectare a fost în felul următor: i-am spus colegului de la arhitectură, șef de echipă, într-o sâmbătă ne-am întâlnit și am spus așa: domnule profesor, vă rog să faceți un centru de învățare, să fie un spațiu de lectură care să semene cu orice altceva, dar nu cu o sală de lectură. Am făcut și niște spații individuale pe care persoanele care suferă de agorafobie, pot să se restrângă în spațiul acela închis și pot să stea. Și au făcut studenții fotografii chiar în timpul sesiunii, cu un student de asta ce stă cu glugă pe cap și stă acolo la calculator într-o incintă de asta și învață. Centrul a fost foarte bine primit de către studenți. (coordonator)
Un alt beneficiu al centrelor de învăţare este formarea unor comunități de profesori: „Și mai este încă un lucru care nu este indicator în proiect, dar este un mare câștig a nostru. S-a creat un grup de tineri profesori, îi spunem generația ROSE. Noi am scris proiectele împreună, le implementăm împreună, ei și-au făcut grupuri pe whatsapp în care schimbă informații între ei. Noi aveam întâlniri săptămânale, bineînțeles că fiecare scria proiectul său, dar discutam împreună elementele comune. Și s-a creat această comunitate între colegi mai tineri, care sunt de la facultăți diferite. Chiar îmi spunea cineva ieri <<domnule profesor, nu știam pe nimeni de la Construcții. Nu știam pe nimeni de la Hidrotehnică. Pe nimeni, domnule. Acuma am nume, am cunoscuţi, mă simt bine peste tot. Acuma pot să sun la orice facultate, am colegii mei de la proiectele ROSE>>.” (coordonator)
