Cercetare calitativă

Obiectivele specifice de cercetare pentru fundamentarea campaniei de comunicare pentru proiectul ROSE au inclus:

• Identificarea beneficiilor sub-proiectelor ROSE la nivelul fiecărui grup țintă: efecte la nivel individual și la nivel instituțional;
• Identificarea percepțiilor grupurilor țintă asupra diferitelor componente ale proiectului ROSE la nivel de liceu (activități pedagogice și de sprijin, activități extracurriculare, activități de renovare și echipamente) – care au fost beneficiile sale, ce a mers bine, ce activități au avut cele mai bune rezultate, ce tip de abordări/acțiuni ar trebui să fie susținute;
• Identificarea percepțiilor grupurilor țintă asupra diferitelor componente ale proiectului ROSE la nivel terțiar – care au fost principalele beneficii, ce a mers bine, ce ar fi trebuit îmbunătățit, ce activități au cele mai bune rezultate din perspectiva nevoilor grupului țintă și a obiectivelor vizate;
• Aprecierea percepției asupra modului de implementare a sub-proiectelor – în ce măsură procedurile au fost clare, dacă au beneficiat de asistență adecvată etc. Exemple de bune practici la nivel instituțional;
• Povești de succes ale beneficiarilor ROSE (de exemplu, membrii grupurilor vulnerabile care au participat la activități ROSE și au făcut tranziția la universitate, au obținut o notă bună la bacalaureat sau și-au schimbat perspectiva despre educație etc.);
• Măsuri care ar putea fi luate în viitor pentru a crește gradul de informare asupra activităților implementate în cadrul ROSE, în vederea asigurării sustenabilității și perpetuării bunelor practici.

Grupurile ţintă incluse în cercetare pentru îndeplinirea acestor obiective au fost:

• Studenți;
• Elevi – beneficiari ai sub-proiectelor ROSE implementate de către licee sau beneficiari ai programelor de vară tip punte, implementate de către universități;
• Elevi din grupurile vulnerabile care nu au fost beneficiari ai sub-proiectelor ROSE;
• Părinți, inclusiv reprezentanți ai asociațiilor de părinți (și alți susținători ai elevilor);
• Personal implicat în implementarea sub-proiectelor ROSE: coordonatori, profesori, mentori, monitori etc.

Obiectivele specifice de cercetare pentru fundamentarea campaniilor de conştientizare destinate elevilor/studenţilor, părinţilor, profesorilor şi comunităţilor/publicului larg au inclus:

În ceea ce privește nivelul secundar:
• Evaluarea atitudinilor părinților și elevilor din licee ROSE față de educație și de importanța școlii pentru succesul în viață: ce vor să devină în viață, care sunt motivațiile lor pentru aceste planuri de viitor; care sunt modelele lor etc.;
• Identificarea factorilor educaționali și personali care împiedică tranziția elevilor de liceu la învățământul terțiar, inclusiv abandonul, refuzul de a se înscrie la examenul de bacalaureat sau obținerea unei medii scăzute la examenul de bacalaureat;
• Identificarea „poveștilor de succes” despre importanța învățământului secundar și terțiar și a beneficiilor aduse de performanța școlară;
• Identificarea factorilor care influențează motivația elevilor în ceea ce privește participarea școlară la nivel secundar superior și terțiar, în special a celor din grupuri vulnerabile;
• Preferințe față de canalele de comunicare;
• Evidențierea unor posibile mesaje care ar putea fi utilizate în cadrul campaniilor de comunicare, pentru a mobiliza publicurile latente.
• Pentru a oferi informații, posibile mesaje, care ar putea fi utilizate în cadrul campaniilor de comunicare pentru a sensibiliza elevii și profesorii.
În ceea ce privește nivelul terțiar:
• Evaluarea atitudinilor studenților din universităţi ROSE față de educație și față de importanța educației terțiare pentru succesul în viață;
• Evaluarea atitudinilor profesorilor față de tipul de activități finanțate în cadrul ROSE, din perspectiva relevanței lor în contextul nevoilor grupului țintă, respectiv al succesului în profesie și în viața personală;
• Identificarea factorilor care duc la părăsirea timpurie a învățământului terțiar sau care previn retenţia, care sunt factorii de risc;
• Identificarea poveștilor de succes;
• Evidențierea unor posibile mesaje, care ar putea fi utilizate în cadrul campaniilor de comunicare, inclusiv pentru a mobiliza publicurile.
• Pentru a oferi informații, posibile mesaje, care ar putea fi utilizate în cadrul campaniilor de comunicare pentru a sensibiliza studenții și profesorii.

Grupurile ţintă incluse în cercetare pentru îndeplinirea acestor obiective au fost:

• Liceeni și studenți (inclusiv studenți reprezentanți ai federațiilor studențești) din licee/universităţi ROSE;
• Profesori de liceu; profesori implicați în ROSE și profesori neimplicați în ROSE;
• Cadre didactice universitare, inclusiv reprezentanți ai sindicatului, și ai managementului universitar;
• Profesori de liceu/elevi care nu au fost implicați în sub-proiectele ROSE și care ar putea face parte din categorii de public latente;
• Personal implicat în implementarea sub-proiectelor ROSE: coordonatori, profesori, mentori, monitori etc;
• Părinții (susținătorii) elevilor de liceu;
• Experți în domeniu.

Instituțiile incluse în activitățile de cercetare:

• Licee care au implementat proiecte ROSE, distribuite pe trei categorii: licee cu performanță redusă (rata abandonului școlar, rată scăzută de absolvire, rată scăzută de participare la bacalaureat, rată scăzută de promovare la examenul de bacalaureat), liceele cu performanță medie pe aceiași indicatori (unde indicatori precum rata abandonului școlar, rata de absolvire, rata de participare la bacalaureat, rata de promovare la examenul de bacalaureat au rămas relativ ne-schimbaţi în ultimii ani) și liceele de înaltă performanță, licee care au o evoluție bună a acestor indicatori în ultimii 3 ani – rata crescută de participare și promovare la bacalaureat, rata scăzută a abandonului școlar;

• Facultăți care au implementat sub-proiecte ROSE; din facultățile eligibile. Au fost selectate sub-proiectele ca unitate de analiză, astfel încât să avem: sub-proiecte care au vizat sprijinul studenților înscriși în primul an în universitățile de stat, cu risc de abandon școlar; sub-proiecte de tip punte care au constat în sprijinirea universităților pentru desfășurarea de cursuri sau alte activități relevante, în special la nivelul campusului universitar, pentru elevii de liceu, în special pentru cei defavorizați; sub – proiecte care au constat în înființarea unor centre de învățare – un mecanism suplimentar de sprijin pentru studenții cu risc.

Universul ROSE

Dacă prin adresabilitate înțelegem totalitatea persoanelor către care este direcționată comunicarea, putem spune că, în cazul proiectului ROSE, universul este unul de mare amploare pentru că include:
• Elevi înscriși în 900 de licee publice cu performanțe reduse (reprezentând 63% din liceele publice), în special elevi din grupuri defavorizate şi părinţii/familiile acestora,
• Directorii și profesorii, personal cheie din liceele sprijinite prin proiectul ROSE,
• Studenți înscriși în primul an de studiu în 47 de instituții de învățământ superior, în special studenți din grupuri defavorizate şi părinţii/familiile acestora;
• Personalul celor 312 facultăți publice din instituțiile publice de învățământ eligibile (reprezentând aproximativ 90% din toate facultățile din universitățile publice).
• Personal din cadrul instituţiilor implicate în proiect Ministerul Educaţiei, Centrul Național de Evaluare și Examinări, Institutul de Științe ale Educației, Inspectorate Şcolare, Case ale Corpului Didactic.

Imagine de ansamblu asupra publicurilor cheie ale proiectului ROSE

1. Profesori, directori și alt personal cheie din licee ROSE;
2. Elevii de liceu, inclusiv reprezentanți ai consiliilor elevilor/ asociațiilor de elevi din licee ROSE;
3. Reprezentanți ai asociațiilor de părinți din licee ROSE;
4. Studenți din instituții de învățământ terțiar, inclusiv reprezentanți ai asociațiilor studențești din universităţi ROSE;
5. Profesori și autorități din instituțiile de învățământ terțiar ROSE;
6. Primarii și alți reprezentanți ai autorităților locale din comunităţile în care s-au derulat/se derulează proiecte ROSE;
7. Lideri cheie de opinie atât la nivel național, cât și local (din domeniul educaţiei, al parenting-ului, vedete, sportivi etc.);
8. ONG-uri şi federaţii care activează în domeniul educaţiei, al susţinerii diversităţii şi al incluziunii.
9. Mass-media centrală și locală;
10. Reprezentanţi ai comunităţilor în care s-au derulat/se derulează proiecte ROSE.
În vederea unei cât mai bune proiectări asupra audiențelor vizate a comunicării axelor strategice, o primă profilare a publicurilor țintă principale indică o serie de aspecte specifice, care sunt prezentate mai jos în funcție de caracteristicile de segmentare strategică VALS după nevoi, atitudini, valori, stiluri de viață etc. În acest sens, fără a considera că propunerea epuizează variantele existente ale realității complexe a liceenilor, evidențiem mai jos și o serie de tipologii posibile.

Profilul elevilor (învățământ secundar superior)

 Nevoile liceenilor, puse în coroborare cu resursele la care au aceștia acces, se pot împărți pe mai multe componente:
Componenta/dimensiunea socio-emoțională, stima de sine, încrederea în forțele proprii
• Încrederea în forțele proprii și stima de sine sunt identificate de către elevi ca factorii determinanți ai succesului școlar și ai succesului în viață. Elevii au nevoie să primească sprijin emoțional din partea familiei, a școlii și a consilierilor școlari, pentru a face față cerințelor școlare. Mai ales atunci când se confruntă cu dificultăți, au nevoie să fie cineva lângă ei și să le spună că ”pot”, că au capacitatea de a învăța și mai ales, să le spună „cum să reușească”.
• Tinerii care provin din familii cu părinți plecați să muncească în străinătate au nevoie de sprijin emoțional și consiliere, mai ales dacă trebuie să aibă grijă și de frați mai mici.
• În ultimul an, o dată cu trecerea cursurilor în mediul on-line, la nivel liceal, se constată o creștere a nevoilor de consiliere școlară a elevilor.
• De asemenea, modelul societal, orientat spre valorile materiale și dorința de câștig rapid, a generat la nivelul tinerilor o debusolare la nivelul valorilor axiologice (munca, cunoașterea, solidaritatea, moralitatea). Elevii nu sunt dispuși să acorde multe ore învățatului, iar cunoașterea lor este una superficială, fără o bază solidă, care să le ofere posibilitatea de a ajunge la o cunoaștere aprofundată.
• În perioada liceului are loc trecerea de la perioada de dependență față de familie la deschiderea către lume şi căutarea identității. Pentru împlinirea acestor nevoi, este esențială pentru adolescent găsirea unui grup în care să se integreze, cu ajutorul căruia sa se dezvolte şi să se individualizeze, în care să își exprime personalitatea. Este şi motivul pentru care acceptarea de către un grup devine factorul cel mai important în adolescență. Iar acest grup de apartenență poate fi unul care să favorizeze, să stimuleze învățarea, sau dimpotrivă, să o inhibe, să îi determine pe elevi să renunțe la școală. Profesorii menționează că în cazul unor elevi vulnerabili (cu părinți plecați în străinătate, cu o situație materială precară, cu familii dezorganizate care nu valorizează educația) grupul de apartenență este mult mai puternic decât școala, iar acești elevi ”nu mai pot fi salvați”.

Performanța școlară, componenta cognitivă

• Tehnicile de învățare eficientă sunt tot mai des invocate ca factori ai succesului școlar atât de către profesori cât și de elevi. Atunci când volumul și complexitatea informațiilor cresc, devine tot mai evident că elevii nu știu cum să învețe.
• Lipsa lecturii, exercițiul în lucrul cu cartea, este un alt factor care influențează performanța școlară și încrederea în sine. Elevii care citesc puțin sau deloc au un vocabular sărac, nu își pot argumenta și susține ideile și opiniile, iar acest lucru le determină o stimă de sine scăzută și autoexcludere. Una din explicații ar fi că tinerii nu au fost încurajați de către părinți să citească și nu au avut acces la cărți în copilăria primară, iar altă explicație ține de alocarea unui timp din ce în mai crescut mediului virtual.
• Materiile din sfera reală și mai ales matematica sunt considerate a fi cele mai dificile, atât de către elevi, cât și de către profesori. Pe de o parte, acestea necesită o mai mare aplecare spre studiu a tinerilor, muncă mai multă și ei nu sunt dispuși să le investească, iar pe de altă parte programa școlară este foarte stufoasă, iar profesorii nu au timpul necesar pentru a explica și relua conceptele neînțelese.
• Faptul că elevii care urmează un profil vocațional trebuie să dea examenul de bacalaureat la aceleași materii ca și colegii lor de la liceele teoretice generează nevoia de a munci suplimentar pentru a recupera decalajul.
• Conținuturile din manualele școlare și prezentarea lor de către profesori nu sunt pe înțelesul copiilor. Se constată o mare nevoie de a le face accesibile, ”prietenoase”, pentru ca tinerii să fie provocați să învețe.

Alegerea unui traseu educațional și profesional

• Nevoia de sprijin și consiliere pentru alegerea unui traseu în viață este identificată de către profesori la o bună parte dintre elevi. Aceștia au nevoie de susținere în identificarea abilităților și a competențelor pe care le dețin și în alegerea unui traseu profesional cât mai potrivit pentru ei.
• Dacă ne gândim la elevii care urmează un liceu vocațional sau un profil tehnologic pentru că au fost repartizați de un calculator sau pentru că rezultatele lor la examenul de capacitate au fost slabe, atunci este oarecum evident că aceștia nu se regăsesc în ceea ce au de învățat pe parcursul liceului. Acești elevi au nevoie de sprijinul unui consilier pentru că le lipsește motivația de a termina liceul, de a-și da atestatul profesional și de a participa și promova examenul de bacalaureat.
• Referitor la învățământul terțiar, profesorii observă și un anumit pragmatism al unor elevi, aceștia se orientează spre meserii considerate valorizate și bine plătite din cadrul spre exemplu al Ministerului Apărării Naţionale, urmând cursurile Academiei de Poliție, Academiei de Studii Economice, Politehnicii, sau ale facultăţii de medicină.

Materiale

• Pentru respondenţi ”nevoi materiale” înseamnă lipsa banilor pentru naveta la liceu, lipsa suportului financiar al familiei pentru a finaliza studiile liceale sau pentru a continua la nivel terțiar. Au fost menționate cazuri de elevi care au renunțat la liceu pentru că nu aveau bani de navetă, precum și cazuri de elevi care au trebuit să își găsească un loc de muncă pentru că, mai ales în ultimul an, părinții lor și-au pierdut slujbele.
• Pentru elevii din mediul rural care trebuie să facă naveta la liceu, se adaugă probleme legate de timpul și de oboseala cauzate de deplasarea casă-școală.
Cercetarea calitativă a pus în evidență următoarele percepții și atitudini cu privire la:

Mediul școlar: conform interviurilor, atmosfera de la școală este una plăcută, elevii se simt bine, nu sunt stresați. Le place că au colegi cu pasiuni, preocupări și personalități diverse. La capitolul dificultăți, vorbim de dificultățile generate de trecerea de la gimnaziu la liceu. Acest aspect s-a resimțit mai ales în ultimul an, când elevii nu au interacționat față în față cu ceilalți colegi sau cu profesorii.

Colegii: din afirmațiilor de elevilor, putem vorbi de coeziune mai degrabă la nivel de grup mic de tip ”bisericuțe” și mai puțin la nivel de clasă. Se poate vorbi de „generația extremelor”, în sensul că elevii se împart polarizat, în foarte buni și foarte slabi la învățătură. Top of mind: amuzament, distracție, familie, liniște, inteligenți, sociabili, unitate, opinii diferite, nebunie, haos, sinceritate, prietenie, dor, imaturitate, adaptabilitate, superficialitate, înțelegere, comunicare, implicare, responsabilitate.

Profesorii: sunt percepuți ca răbdători și deschiși, explică mult atunci când elevii nu înțeleg. Tinerii au menționat cel puțin un profesor pe care îl admiră, care îi inspiră. Ei apreciază atât calitățile pedagogice, dedicarea pentru meserie, dragostea pe care le-o insuflă pentru învățătură, cât și atitudinea generală față de elevi și susținerea pe care le-o acordă. De cele mai multe ori, cel mai admirat profesor este dirigintele, fapt care dovedește că primează dimensiunea emoțională și nu neapărat cea a competenței profesionale. Top of mind: implicați, determinați, deschiși, exigenți, înțelegători, răbdători, calmi, devotați, bunătate, comunicativi, prietenoși, profesioniști, indulgenți, pedagogi.

Bullying: elevii nu menționează cazuri de blamare sau tratament diferit din partea profesorilor. Cazuri de excludere, marginalizare și jigniri au loc între elevi. Principalul motiv invocat este apartenența la grupuri diferite și interesul pentru învățătură. Elevii care sunt mai buni la învățătură sunt ironizați de către ceilalți.

Principalele valori ale liceenilor ROSE se pot încadra în următoarele dimensiuni:
• Auto-realizare;
• Auto-considerație;
• Sentiment de împlinire;
• Respect din partea altora;
• Relații calde cu alții (profesori, elevi).

Succesul în viață este definit de unii elevi ca echilibru emoțional (”a fi bine tu cu tine însuți”, ”împlinire”, ”armonie”), fiind cel care le dă posibilitatea de realizarea la nivelul aspirațiilor. Alții definesc succesul legat de cariera profesională, muncă, familie, atingerea scopurilor și a obiectivelor propuse.
La capitolul modele de viață, printre persoanele admirate nu au fost menționate persoane/personalități publice. O bună parte dintre elevi își admiră părinții (mama/tatăl), pentru că reușesc să facă față cu tenacitate greutăților vieții de zi cu zi.
Școala este considerat un factor important care determină reușita în viață. În școală elevii se descoperă pe sine, își identifică abilitățile și competențele, interacționează cu alții asemănători și cu profesori diverși. Pe lângă cunoștințele acumulate, elevii își formează personalitatea, caracterul, și aderă la regulile dezirabile din punct de vedere social. Pe de altă parte, școala generează și o anumită uniformizare prin modul de abordare a elevilor, la nivel de grup și nu la nivel de individ.
Alți factori care contribuie la reușita în viață din perspectiva lor sunt: susținerea familiei (suport material și financiar), încrederea în sine, capacitatea de a relaționa cu alții (inteligența emoțională), munca, valorile transmise de familie, determinarea (disciplina), dorința de a reuși, grupul de apartenență, oportunitățile (locuri de muncă identificate, profilurile facultăților).
Continuarea studiilor la nivel terțiar este atractivă pentru elevii care urmează licee teoretice. Elevii care urmează un profil vocațional (învățători-educatoare, mecanic auto, ospătar, bucătar etc.) sunt orientați spre angajare. O parte dintre aceștia își găsesc locuri de muncă din perioada de practică, iar o parte sunt tentați să migreze pentru a munci în străinătate, mai ales dacă au și părinții plecați.
Decizia de a urma o facultate este luată de elevii înșiși în urma consultării cu părinții, profesorii și/sau consilierul școlar, dar și cu prieteni, colegi mai mari. În anumite cazuri, profilul facultății este ales pornind de la identificarea abilităților/competențelor în urma testelor de aptitudini sau pasiunilor și intereselor proprii. În plus, elevii se uită și pe piața muncii pentru a identifica domeniile în care există locuri de muncă mai bine plătite. Facultatea înseamnă o pregătire suplimentară, mai multe opțiuni, posibilități de a avea o meserie prestigioasă și bine plătită, un trai mai bun.
S-au conturat, de asemenea, și elemente ale stilului de viață al liceenilor:
Activități: o parte dintre elevi se implică în activități de voluntariat, fac parte din organizații de tineret. Aceste competențe civice sunt valorizate pentru că dezvoltă abilitățile de a comunica în diferite medii, de a înțelege diferite puncte de vedere, de a comunica. Apoi, implicarea civică este încurajată și pentru că înseamnă și apartenența la un grup social și reducerea posibilităților de a manifesta comportamente riscante.
Interese: în contextul ultimului an, mediul virtual reprezintă pentru ei o modalitatea de petrecere a timpului liber, de a comunica cu ceilalți, dar și o oportunitate de învățare și informare. Ei și-ar dori ca în procesul instructiv-educativ, tehnologia să fie utilizată în mai mare măsură. Muzica, limbile străine, dar și sportul sunt domenii care suscită interesul elevilor, o parte dintre aceștia având diverse pasiuni în aceste domenii.

Profilul profesorilor și al personalului implicat în implementarea sub-proiectelor ROSE

La nivel de licee (coordonatori, monitori, profesori), se poate vorbi de următoarele nevoi şi resurse:

Dotări materiale
• Lipsa dotărilor materiale și a spațiului necesar;
• Lipsa tehnologiei (calculatoare, imprimante, table inteligente).

Activități pedagogice
• Manuale școlare/conținuturi educaționale greoaie, nu sunt pe înțelesul copiilor;
• Materie stufoasă și care nu este organizată în funcție de nivelul de înțelegere al copiilor;
• Profesorii de la colegiile tehnologice trebuie să parcurgă aceeași materie pentru BAC în ore mai puține decât cei de la liceele teoretice;
• Clase de elevi cu un efective mari.

Specializare și pregătire continuă
• Metode și tehnici de predare on-line;
• Restructurarea conținuturilor astfel încât să fie înțelese de către elevi.

Socio-emoționale
• Lipsa coeziunii la nivelul grupului de profesori, fiecare profesor este orientat spre materia lui, fără a coopera cu ceilalți colegi;
• Modalități de abordare a elevilor, sfaturi și discuții utile.

Dezvoltare personală
• Relaționare cu elevii din medii familiale diferite;
• Metode de creștere a motivației, interesului și a implicării elevilor în activitățile didactice;
• Comunicarea cu părinții;
• Reticența la nou;
• Cunoașterea, asumarea și performarea rolului de profesor.

Acest grup țintă manifestă o serie de percepții și atitudini specifice, pe diverse paliere:
Școala ca mediu educațional: profesorii sunt dedicați meseriei lor și au vechime la catedră. Ei sunt legați afectiv de elevi, mai ales de cei cu probleme de familie care sunt în risc să nu își finalizeze studiile. Se implică în a le oferi suport și soluții pentru a nu abandona școala. Îi ajută pe elevi și părinți să conștientizeze că traseul de viață va fi altul, dacă nu își finalizează studiile, cel puțin, până la nivel de examen de bacalaureat.

Relațiile cu colegii: mai multe opinii au conturat imaginea unui corp profesoral care nu este unul unit în scopul de a acționa în interesul elevilor. Profesorii nu comunică între ei pentru a-și împărtăși experiențele de la clasă. Nu își împărtășesc problemele sau succesele pentru a de dezvolta împreună. Se constată o oarecare inerție la schimbare, reticență la nou.

Relații cu elevii: relaționare și comunicarea cu elevii este una formală și se reduce de cele mai multe ori la actul didactic. Nu întotdeauna profesorii cunosc istoricul de viață al elevilor, nu le știu problemele de zi cu zi.
Printre valorile profesorilor de liceu se regăsesc următoarele:
• Prestigiu;
• Sentiment de împlinire;
• Respect din partea elevilor;
• Relații calde cu alții (profesori, elevi, comunitate).

Profesorii își doresc creșterea prestigiului personal și al școlii prin implementarea de programe educaționale care să determine îmbunătățirea mediului școlar, prin dotările realizate și rezultatele școlare. Își doresc ca atunci când se întâlnesc cu foști elevi să fie apreciați și să știe că și-au pus amprenta asupra lor ca oameni. Profesorii își doresc ca ai lor elevi să reușească să își finalizeze studiile liceale, să își ia atestatele profesionale, să își găsească un loc de muncă și pentru acest lucru îi sprijină la prin proiectele pe care le implementează. De asemenea, vor să dezvolte cu elevii relații bazate pe încredere și respect reciproc. Ei vor să se apropie de elevi, să le înțeleagă problemele emoționale și de învățare și să le acorde suportul necesar pentru a reuși.
În concluzie, se poate spune că profesorii de liceu implicați în ROSE cuprind în stilul lor de viață următoarele:

Activități: profesorii care predau materii incluse în examenul de bacalaureat, în clasa a XII fac activități de pregătire pentru examenul de bacalaureat pro-bono. Fiecare elev care ia examenul de bacalaureat le trezește un sentiment de împlinire.

Interese: profesorii sunt interesați de tehnologie și de cum poate fi utilizată aceasta în educație. Participă la cursuri de formare și informare cu privire le acest lucru.

Doresc să învețe cum să se organizeze mai bine și cum să se apropie mai mult de elevi pentru a le insufla dragostea de învățătură.

Profesorii de liceu consideră că beneficiile proiectului ROSE pot fi:
• Socio-emoționale
• Creșterea coeziunii de grup;
• Auto-cunoaștere;
• Satisfacții profesionale determinate de creșterea promovabilității la BAC;
• Alt mod de a percepe rolul de profesor (rolul de facilitator/mentor);
• Creșterea motivației de a lucra cu elevii.

• Dezvoltare personală
• Creșterea capacității de auto-organizare;
• Exersarea unor metode noi/dezvoltarea competențelor;
• Îmbunătățirea comunicării interumane;
• Cultivarea răbdării, a tactului pedagogic, găsirea de noi soluții de predare-învățare;
• Utilizarea instrumentelor de măsurare a progresului.

• Performanțe școlare
• Creșterea participării și promovabilității la BAC;
• Îmbunătățirea performanțelor școlare;
• Posibilitatea de a explica mai bine materia.
• Stimularea elevilor de a corela cunoștințele, aplicarea acestora în contexte practice;
• Încurajarea spiritului critic, a creativității și gândirii libere.

• Relaționale și de comunicare
• Îmbunătățirea relațiilor și a comunicării cu ceilalți elevi;
• Feedback de la elevi;
• Îmbunătățirea relației și a comunicării cu ceilalți profesorii;

• Mediu de învățare stimulativ
• Învățarea s-a realizat într-un mediu stimulativ, relaxant, care a favorizat învățarea;
• Lucrul cu grupe mici de elevi a permis particularizarea învățării în funcție de fiecare elev;
• Adaptarea conținuturilor la mediul on-line;
• Utilizarea tehnologiei achiziționate prin proiect.

• Financiare
• Primirea de gradații;
• Recompense financiare.

Profesorii de la nivel universitar implicați în activitățile ROSE au ca nevoi identificate:
• nevoia de a parcurge o programă stufoasă, de a acoperi materia;
• nevoia de genera rezultate (promovabilitate a materiilor, note bune);
• nevoia de a identifica canale de comunicare cu studenții, de a le înțelege mai bine nevolie, de a-și adapta activitatea de predare nevoilor studenților;
• nevoia de a avea o infrastructură potrivită și adecvată care să contribuie la calitatea actului de predare;
• nevoia de a rezolva decalajul, șocul pe care îl au unii elevi la nivelul anului I.
Dintre atitudinile și percepțiile profesorilor universitari, menționăm:
• Cadrul didactic trebuie să se adapteze continuu la un cumul de factori – cerințele universității, ale programei – disciplinei pe care o predau, nevoile studenților, cerințele pieței muncii;
• Consideră că activitatea de predare la clasă nu este de ajuns pentru a atinge o anumită calitate a actului de predare: nevoia de a depăși sistemul tradițional bazat pe transmitere de cunoștințe și programe stufoase, pentru a ajunge la ceea ce înseamnă formarea de personalități, de a-și pune amprenta nu doar asupra performanței în domeniul materiei predate ci și asupra formării personalității studentului, asupra deprinderilor lui de învățare (responsabilitatea față de anumite sarcini, deprinderile de abordare a unei sarcini, identificare a unor vocații – calități, capacitatea de implicare și de a avea inițiativă, creativitate, identificare a oportunităților, valorificarea celor învățate) ;
• Preocupați de activitățile extrașcolare;
• Implicați îndeosebi în activitățile remediale; percep că activitățile remediale din cadrul sub-proiectelor ROSE îi ajută considerabil prin oportunitatea de a aprofundare a materiei de la clasă, pentru explicarea anumitor conținuturi mai dificile, pentru ameliorarea rezultatelor studenților, pentru creșterea promovabilității anumitor examene mai dificile de la nivelul anului I;
• Entuziasmați de cadul non-formal al întâlnirilor, care creează un alt tip de conexiune cu studenții decât în cadrul tradițional;
• Percep că activitățile din cadrul ROSE influențează considerabil relația profesor-student și contribuie la dezvoltarea unor aspecte formative ale învățării (capacitate de exprimare liberă, argumentare, inițiativă, motivație a învățării).

Reprezentanții managementului universitar au următoarele nevoi identificate:
• Nevoia de a corela investițiile în infrastructură cu cele în resurse umane;
• Nevoia de a menține instituția atractivă și performantă;
• Nevoia de a atinge, menține și îmbunătăți anumiți indicatori de performanță ai instituției: înscriere la facultate – atragerea de studenți, reducerea fenomenului de abandon la anul I, menținerea studenților pe parcursul facultății, rezultate școlare;
• Nevoia de a atrage candidați relevanți pentru facultate/universitate.
Ca atitudini, aceștia:
• Sunt orientați/preocupați de a identifica surse de finanțare care să rezolve anumite probleme la nivel universitar;
• Responsabili cu viziunea de ansamblu a insituției și a misiunii sale;
• Preocupați de eleborarea diverselor strategii de dezvoltare instituțională;
• Responsabili de cantitatea și calitatea „resursei umane” care iese din facultate/universitate;
• Consideră că rolul activităților extra-școlare este unul deosebit de important;
• Sunt mândri de rezultatele sub-proiectelor Rose și le consideră foarte relevante pentru nevoile instituției.

• Socio-emoționale:
• Creșterea încrederii în sine;
• Creșterea coeziunii de grup;

• Dezvoltare personală:
• Dezvoltarea relațiilor personale;
• Creșterea capacității de auto-organizare;
• Determinare, ambiție, voință, autodepășire;
• Implicare în procesul educațional/ îmbunătățirea modului de a învăța;

• Performanța școlară și dezvoltare cognitivă:
• Obținerea unor performanţe școlare mai ridicate (note mai mari);
• Acumularea de cunoștințe noi și recuperarea informațiilor pe care nu le-au acumulat la timp/nu le-au înțeles într-un timp scurt;
• Înțelegerea materiei și realizarea de conexiuni între cunoștințe;
• Lucrul cu testele pentru examenul de bacalaureat care a dus la creșterea notelor obținute la examen;
• Stimularea gândirii și creativității;
• Promovarea examenului de bacalaureat a permis orientarea spre învățământul terțiar.

• Relaționale și de comunicare:
• Interacțiunea cu profesori care predau la alte clase;
• Îmbunătățirea relației și a comunicării cu profesorii;
• Îmbunătățirea relațiilor și a comunicării cu ceilalți elevi;

• Mediu de învățare stimulativ:
• Învățarea s-a realizat într-un mediu stimulativ, relaxant, care a favorizat învățarea;
• Grupe mici și cu elevi din clase diferite i-au stimulat pe elevi să fie mai îndrăzneți și să pună întrebări;
• Utilizarea tehnologiei achiziționate prin proiect.

• Financiare:
• Elevii care nu aveau posibilități materiale de a achiziționa ore de pregătire suplimentară (meditații) au avut acces la ore recuperare a materiei.

• Consiliere școlară și orientare profesională:
• Descoperirea competențelor și a aptitudinilor proprii.
În concluzie, prezentăm trei tipuri de posibile tipologii de liceeni, așa cum au reieșit din cercetarea calitativă:

Supraviețuitori: elevi dezavantajați care au tendința de a fi depresivi, anxioși, retrași; sunt în risc de abandon școlar, cu rezultate slabe la învățătură; se opresc la nivelul de bază al educației; au probleme financiare, de motivare sau de sănătate; mediul familial nu încurajează educația; familii disfuncționale, violență în familie.

Luptători: elevi dezavantajați care luptă cu toate puterile pentru a scăpa de sărăcie; au atitudini și valori care stau la baza dinamicii sociale, doresc să își organizeze singuri viața, să exploateze posibilitățile; fac consiliere școlară și orientare profesională pentru a-şi crește încrederea în sine; își conștientizează lipsurile educaționale și acționează pentru a recupera decalajele.

Competitivii: sunt ambițioși, mulțumiți de sine, au conștiința statusului social și vor să „ajungă cineva”, beneficiază de susținere din partea familiei atât din punct de vede financiar, cât și psihologic. Își conștientizează lipsurile educaționale și acționează pentru a recupera decalajele.

Profilul studenților

În ceea ce privește nevoile studenților de anul I participanți în proiecte ROSE, menționăm:

Componenta socio-emoțională

• Nevoia ca școala/spațiul educațional să fie și un mediu pentru exprimarea de sine;
• Nevoia de integrare în mediul universitar, nevoia de a aparține unei comunități, îndeosebi în contextul în care a veni la facultate înseamnă și desprinderea de familie, de mediul școlar din comunitatea de acasă;
• Nevoia de ownership – de a simți că școala este (și) a lor, că este un spațiu pe care îl pot folosi, la care pot avea acces oricând.

Nevoi legate de performanța școlară

• Dificultatea rezultată în multe cazuri din decalajul existent între anumite discipline din liceu și cele din facultate, în special în cazul unor materii din domeniul real;
• Dificultatea de adaptare la programul de facultate, la sistemul diferit de evaluare, la perioada de sesiune care evaluează un întreg semestru, în care contează mai mult propria responsabilitate cu privire la pregătirea pentru examene, rutina de învățare, organizarea programului zilnic;
• Nevoia de a găsi mai multă empatie în atitudinea profesorilor, mai multă înțelegere, mai mult sprijin, mai multă căldură.

Astfel, factorii care contribuie la abandon la nivelul anului I țin de o multitudine de aspecte:

• Lipsa suportului familial, exprimat fie prin ne-valorizarea școlii, lipsa așteptărilor cu privire la ce face copilul, lipsa suportului financiar și moral;
• Integrarea/adaptarea dificilă la tot ceea ce înseamnă mediu universitar – cazare, locuire într-un oraș (mediu urban mare de regulă), colectiv de colegi noi, foarte eterogen;
• Influența unor factori externi facultății/universității, care se materializează în tentația de a pleca în străinătate – cel mai adesea pentru muncă sau tentația de a se angaja pe parcursul facultății în locuri de muncă care le acaparează total programul și care îi determină ca, în final, să abandoneze studiile; nivelul de dezvoltare locală, apariția diverselor oportunități de angajare sau de plecare în străinătate pentru angajare sunt factori care, în anumite cazuri, concurează și/sau condiționează oportunitățile participarea școlară;
• Specificul din anul I al unor profile – discipline (în special din zona materiilor reale – matematică, chimie, fizică) al căror nivel este mult peste cel din liceu (în cazul unor instituții) face ca adaptarea unora dintre studenți la acestea să fie una dificilă și să existe procente semnificative de studenți care nu reușesc să acumuleze minimul de credite necesar după finalul anului I.

Printre atitudinile studenților cu privire la educație și școlaritate și la orientare profesională regăsim:

• Decizia de a alege o anumită facultate este una complexă, și, de prea puține ori una bazată pe o consiliere de orientare profesională – au fost exemplificate situații în care decalajul între așteptările cu privire la o anumită facultate și realitate a fost unul semnificativ; au fost menționați ca factori de influență – experiența unor colegi mai mari, cunoștințe, prieteni; influența familiei; percepțiile cu privire la piața forței de muncă – ce facultate îți oferă cele mai multe oportunități, ce profesii ”se caută”, ce profesii asigură un confort finaciar;
• Consideră că sunt importante beneficiile imediate ale educației în general, dar și specific ale unor discipline de învățământ – nu doresc să asmileze conținuturi percepute de ei ca ”balast”, conținuturi care nu vor avea aplicabilitate într-un domeniu profesional; percep într-o măsură mai redusă beneficiile pe termen lung, consideră că școala trebuie să le ofere instrumentele de intrare și integrare pe piața muncii, că trebuie să le dea oportunitatea de a-și obține propriile venituri pe termen mediu sau chiar în paralel;
• Primează, așadar, pentru ei un caracter mai degrabă ”utilitar” al educației;
• Consideră că atitudinea profesorilor ar trebui să fie mai adaptată nevoilor generațiilor actuale și realităților actuale; concret, consideră că profesorii ar trebui să fie mai empatici, mai înțelegători cu privire la preocupările lor și interesele lor, la faptul că au o viață și în afara școlii și la faptul că școala în sine ar trebui să fie mai mult decât un spațiu de învățare-asimilare de cunoștințe;
• Consideră că este relativ dificilă perioada de adaptare la mediul universitar, cea de anul I, în special datorită modului diferit de structurare a programului universitar versus cel liceal;
• Consideră utilă activitatea asociațiilor studențești datorită faptului că le permite identificarea unor oportunități în plan social, profesional, dar și în planul oportunităților de învățare (burse, programe de studiu, traininguri în diverse domenii, internship-uri).

Profilul părinților (susținători) ai elevilor de liceu

Acesta pune în evidență următoarele nevoi, corelate cu resursele (limitate) existente:

• Nevoi materiale: o parte dintre ei nu dispun de resursele materiale pentru a susține copiii în școală.
• Nevoi socio-emoționale: în general, vorbim despre părinți care nu au beneficiat de o pregătire psihologică și nu cunosc modalități de a-și motiva copiii să nu renunțe la școală; nu știu cum să își susțină copiii să nu abandoneze școala și să realizeze performanțe școlare.
• Nevoi legate de susținerea performanței școlare: nu își permit să plătească ore pentru recuperarea materiei.

În acest context, observăm o polarizare a atitudinilor și valorilor acestor părinți:
• O parte dintre părinți valorizează școala și își susțin și își încurajează copiii să obțină performanțe școlare și să meargă la facultate. Comunică cu profesorii și diriginții cu privire la performanțele școlare și prestația copiilor.
• Sunt însă și părinți, mai ales din grupurile vulnerabile (familii disfuncționale, violență în familie, plecați la muncă în străinătate) care nu consideră că școala este importantă și își încurajează copiii să își găsească un loc de muncă.

Părinții privesc beneficiile proiectului ROSE din următoarele perspective:
• Socio-emoționale: au simțit că nu sunt singuri, că beneficiază de sprijinul școlii, că profesorii sunt alături de ei și copiii lor.
• Financiare: nu au plătit ore de meditații.

Este important să menționăm, în concluzia segmentării și profilării publicurilor cheie, elementele de specificitate ale categoriilor de public care ar putea fi targetate și în demersurile comunicaționale viitoare (publicuri latente). În cercetarea calitativă, criteriile de alegere a elevilor care au făcut parte din proiectul ROSE au avut în vedere dorința / voința elevilor de a participa / de a se implica și îndeplinirea unor criterii de vulnerabilitate stabilite de școală (părinți plecați în străinătate, din mediul rural, din familii monoparentale, orfani, cu părinți în detenție, romi, familii cu venituri mici). Practic, grupul țintă a fost format din elevi care îndeplineau cel puțin un criteriu de vulnerabilitate și își doreau să își îmbunătățească situația școlară la o materie sau să exerseze pentru examenul de bacalaureat. Criteriul performanței școlare nu a fost unul exclusiv.
Ca o concluzie, a rezultat că sub-proiectele au atras mai mulți elevi în grupul țintă mai ales în ultimul an, când activitățile s-au desfășurat on-line. Elevii care nu făceau parte din grupul țintă doreau să își îmbunătățească performanțele școlare și la examenul de bacalaureat. Elevii care nu au făcut parte din grupul țintă au beneficiat de ore de pregătire on-line dacă au dorit. Așa au înțeles mai bine materia și au putut să acopere golurile. Este important de menționat că elevii care au participat la ROSE le-au împărtășit și colegilor lor din cunoștințele achiziționate. Elevii au folosit obiectele (calculatoare, table inteligente, imprimante) achiziționate în proiect.
La începutul proiectului ROSE, profesorii au fost reticenți cu privire la acest proiect. Pe de o parte era ceva nou, pe de altă parte o frână s-a dovedit a fi și birocrația, actele care trebuiau întocmite. În prima fază s-au implicat în proiect profesorii care mai fuseseră implicați și în alte proiecte școlare. Pe parcurs, văzând ca ai lor colegi își pot recupera materia și beneficiază de dotări / renovări, tot mai mulți profesori au dorit să participe la proiect, astfel încât din grup țintă secundar au devenit grup țintă direct.
Aceștia au recunoscut, încă dinainte de intrarea în proiect, următoarele beneficii:
• Creșterea coeziunii de nivelul grupului;
• Schimb de bune practici;
• Utilizarea ghidurilor ROSE;
• Utilizarea dotărilor;
• Îmbunătățirea comunicării cu elevii.
La nivel de universități, s-au observat la alți studenți și alți profesori neimplicați în mod direct în ROSE următoarele caracteristici:
• Atitudine pozitivă cu privire la activitățile proiectului: în nici unul dintre cazurile studiate nu s-a identificat o atitudine de posibilă ”stigmatizare” a celor care au fost implicați în ROSE; în majoritatea cazurilor, activitățile remediale, de exemplu, nu s-au rezumat la un grup specific, au fost deschise, transparente, uneori implicând întregul colectiv de studenți de la nivelul anului I;
• În contextul în care, multe dintre activitățile din ultimul an s-au făcut online, o parte dintre acestea au fost deschise oricărui student care ar fi dorit să participe la ele – aceasta a făcut ca la anumite cursuri, traininguri și prezentări, publicul să fie unul mult mai numeros decât cel prevăzut inițial, astfel încât, parțial, deja sub-proiectele au generat rezultate și le nivelul publicului latent de studenți;
• A fost identificat deja un clar efect de multiplicare a rezultatelor obținute, dincolo de grupul țintă direct; astfel în privința centrelor de învățare, rezultatele benefice sunt extinse la nivelul întregului colectiv de studenți și la nivelul întregului colectiv de profesori.